Atunci când legiuitorul român a decis că se impunea schimbarea Codului de Procedură Penală și introducerea unor noi prevederi, scopul acestor modificări a fost generat de necesitatea creării unui cadru legislativ modern, care să elimine durata excesiv de lungă a procedurilor în faza de judecată, să asigure legalitatea trimiterii în judecată și a administrării probelor. Dorința legiuitorului a fost aceea de a crea o instituție care să elimine deficiențele existente anterior, care au dus la condamnarea României de către CEDO.

Așa a apărut camera preliminară, care va examina legalitatea rechizitoriului și a conformității probelor, în scopul de a nu îngădui ca dosarele întocmite neconform cu legea să mai ajungă în fața judecătorului.

Deși, aparent, a fost prezentată ca o instituție nou apărută în legislația românească, în realitate camera preliminară este ceea ce Decretul 506/1953 numea ca fiind ședința pregătitoare. Aceasta a avut o viață scurtă, a fost abrogată prin Decretul 473/1957. Rolul ședinței pregătitoare era acela de a examina cauzele primite de la procuror, în scopul ca, în fața instanței de fond, să ajungă spre judecare doar acele cauze în care probele erau suficient și legal administrate, astfel încât instanța să poată hotărî dacă faptele sunt probate și dacă cel învinuit este vinovat de săvârșirea lor.

Astăzi, camera preliminară este continuatoarea ședinței preliminare de acum câteva decenii, iar legiuitorul a considerat utilă aducerea ei în legalitate. Practic, camera preliminară este o etapă procesuală anterioară judecății, în cadrul căreia judecătorul special desemnat în această funcție verifică legalitatea sesizării instanței și a administrării probelor sau efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală.

Cum funcționează camera preliminară și ce decizii se iau acolo?

După ce o persoană a fost trimisă în judecată, dosarul intră în procedura camerei preliminare, care va dura maxim 60 de zile, timp în care judecătorul de cameră preliminară, fără citarea părților și a procurorului, va dispune asupra excepțiilor ridicate de părți sau a celor din oficiu. În 20 de zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară transmite inculpatului termenul până la care își poate angaja apărător și poate transmite excepțiile, apărările și cererile. După ce inculpatul trimite actele solicitate, acestea sunt transmise procurorului, care are la dispoziție 10 zile pentru a răspunde.

Judecătorul din camera preliminară ia următoarele măsuri: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestul preventiv.

Cu titlu de știri juridice, legiuitorul a prevăzut că în cadrul procedurii de cameră preliminară, cererile, propunerile, plângerile și contestațiile privind măsurile preventive se soluționează în camera de consiliu, prin încheiere motivată.

Sigur că justiţiabilii nemulțumiți de decizia judecătorului din camera preliminară au dreptul să facă contestație. Contestația se va soluționa prin decizie, de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate în ședință publică, cu participarea procurorului.

Inadvertențele create de către legiuitor, care susține că măsurile din camera preliminară se iau prin încheiere în camera de consiliu, în schimb contestația împotriva acestora are loc în ședință publică prin decizii, au stârnit controverse și o practică neunitară.

Obiectul recursului în interesul legii

În scopul interpretării și aplicării unitare a legii la nivelul întregii țări a fost sesizată ÎCCJ, în sensul de a stabili care dispoziţii sunt aplicabile, respectiv dacă şedinţa de judecată prin care este soluţionată în cursul urmăririi penale şi în procedura de cameră preliminară contestaţia formulată împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi şi de cameră preliminară privind măsurile preventive, are loc în camera de consiliu sau se desfăşoară în şedinţă publică şi dacă hotărârea adoptată este o încheiere sau o decizie.

S-au conturat două opinii ale instanțelor privind acest aspect!

Într-o primă opinie, minoritară, instanţele au considerat că şedinţa de judecată prin care este soluţionată, în cursul urmăririi penale şi în procedura de cameră preliminară, contestaţia declarată împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi şi de cameră preliminară privind măsurile preventive are loc în camera de consiliu şi hotărârea ce se pronunţă este o încheiere.

Într-o a doua opinie instanţele au considerat că şedinţa de judecată prin care este soluţionată, în cursul urmăririi penale şi în procedura de cameră preliminară, contestaţia declarată împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi şi de cameră preliminară privind măsurile preventive are loc în şedinţă publică, iar hotărârea pronunţată este o decizie.

 Ce a decis ÎCCJ privind acest recurs în interesul legii?

ÎCCJ a analizat punctele de vedere ale instanțelor și a pronunțat Decizia 4/2014  privind examinarea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 203 alin. (5) şi art. 425¹ alin. (1) din Codul de procedură penală, în sensul de a stabili care dispoziţii sunt aplicabile, respectiv dacă şedinţa de judecată prin care este soluţionată contestaţia formulată împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi şi de cameră preliminară privind măsurile preventive are loc în camera de consiliu sau se desfăşoară în şedinţă publică şi dacă hotărârea adoptată este o încheiere sau o decizie. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 821 din 11 noiembrie 2014.

Rețineți că decizia ÎCCJ privind acest recurs în interesul legii va  produce efecte viitoare şi obligatorii asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate ulterior, fără să aibă efect retroactiv.

ÎCCJ a considerat că ședința desfășurată în camera de consiliu nu este publică, dar instituie o serie de garanții care să respecte drepturile inculpatului. Cu titlu de știri juridice, se consideră că atât în fond, cât și în calea de atac, procedura este contradictorie și are loc în prezența avocatului și a inculpatului, care au posibilitatea organizării eficiente a apărării prin accesul la dosar, comunicarea hotărârii.

Lipsa de publicitate din camera preliminară nu exclude și nu limitează garanțiile procesuale care sunt recunoscute pentru ședința publică, ci au rolul de a proteja inculpatul și cercetarea judecătorească de o publicitate care poate afecta decizia.

Cu titlu de știri juridice, ÎCCJ a stabilit că în cursul urmăririi penale şi al procedurii de cameră preliminară, contestaţia împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi sau, după caz, a judecătorului de cameră preliminară privitoare la măsurile preventive se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în camera de consiliu.

Inadvertențe legiferate

Chiar dacă pentru marea majoritate lecturarea celor două articole din CPP arată clar inadvertențele existente, totuși ÎCCJ le-a interpretat, arătând modul în care vor trebui să acționeze instanțele de acum încolo.

Așadar, trăiască arestul preventiv la secret!