Începuturile și existențele se află sub zodia incertitudinii, dar sfârșitul e întotdeauna sigur. Este o lege implacabilă a firii. Ne place sau nu, tot ce s-a născut prin munca și gândirea umană se sfârșește la un moment dat. Unele lucruri se încheie frumos, cu speranțe de mai bine, altele iau sfârșit într-un mod anevoios, problematic sau chiar dureros. Dintre toate acestea, ceea ce rămâne demn de consemnat, spre educarea viitorimii, se numește… istorie.

Istoria mineritului are, pe meleagurile noastre, o vechime milenară. Este firesc, dată fiind bogăția în resurse minerale a teritoriului carpato-danubiano-pontic. Mai devreme sau mai târziu, fiecare mină își va închide porțile sau își reduce drastic activitatea și în astfel de momente cele mai dificile decizii sunt cele legate de disponibilizarea de personal, date fiind și problemele de reintegrare în muncă ale unora dintre cei concediați.   

După Cel de-al Doilea Război Mondial, prin strategia socialistă de industrializare forțată s-a pus o mare presiune pe industria extractivă. Pentru sporirea producției de cărbune superior au fost calificate rapid și încadrate în activitate zeci de mii de persoane. Munca în subteran se desfășura în condiții extrem de grele, motiv pentru care era remunerată mai consistent. Începând cu 1990, activitatea minieră s-a redus (uneori drastic), proces care a fost acompaniat de convulsii sociale. În orice caz, închiderea unei mine de cărbune este un proces anevoios, problematic din mai multe puncte de vedere – tehnic, ecologic, social, demografic, economic, juridic.

Protectia personalului disponibilizat în urma închiderii minelor

În Monitorul Oficial 921/2019 a fost publicată OUG 69/2019 privind aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024.

Prin OUG 69/2019 este reglementată acordarea venitului lunar de completare, ce reprezintă o măsură de protecție socială destinată celor disponibilizați în baza unui plan, din cadrul operatorilor economici pentru care a fost aprobată acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive de cărbune. Este vorba despre Complexul Energetic Hunedoara și Societatea Națională de Închideri Mine – Valea Jiului.

În cuprinsul planului trebuie să se regăsească motivele aplicării măsurilor, numărul angajaților – la momentul redactării documentului, data concedierilor colective, numărul angajaților disponibilizați, necesarul de salariați post-disponibilizare. În caz că măsurile se vor aplica pe etape, trebuie să fie prevăzut și numărul salariaților disponibilizați în fiecare fază a aplicării planului.

Beneficiarii sprijinului financiar post-disponibilizare

În urma unei propuneri a Ministerului Economiei, vor fi aprobate, de către guvern, sumele din bugetul asigurărilor pentru șomaj ce vor fi destinate plății venitului lunar de completare, de care vor beneficia persoanele afectate de către disponibilizare.

După cum rezultă din știrile juridice, doar angajații care au încheiat contracte de muncă cu agenții economici la care se referă actul normativ cu minimum 36 de luni înainte de concediere vor putea beneficia de măsurile de susținere.

Cei concediați vor beneficia de plățile compensatorii acordate de către societățile angajatoare din bugetele proprii de venituri și cheltuieli, potrivit contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile.

Cum se va calcula venitul de completare?

Stabilirea venitului de completare, destinat disponibilizaților, se va face concomitent cu stabilirea indemnizației de șomaj; acest venit de completare va fi egal cu diferența dintre câștigul salarial individual mediu net pe ultimele trei luni anterioare concedierii – fără a fi depășit câștigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care concedierea are loc (conform datelor Institutului Național de Statistică) și cuantumul indemnizației de șomaj.

Perioada de acordare a venitului lunar de completare diferă în funcție de vechimea persoanelor disponibilizate. Astfel, venitul de completare se va acorda pentru o perioadă de 24 de luni pentru angajații care au o vechime de minimum 22 de ani, de 22 de luni pentru cei care au între 15 și 22 de ani vechime, 20 de luni pentru cei care au 10-15 ani de vechime și 12 luni pentru aceia care au o vechime cuprinsă între 3 și 10 ani.

După ce încetează plata indemnizației de șomaj, cei supuși concedierii vor primi, lună de lună, până la momentul la care se încheie perioadele menționate mai sus (stabilite după vechimea în muncă), un venit de completare. Acesta va fi reprezentat de către diferența dintre câștigul salarial individual mediu net din cele trei luni care preced concedierea și nivelul indemnizației de șomaj de la data la care a încetat plata sa. Dacă nu sunt întrunite condițiile necesare pentru stabilirea indemnizației de șomaj, venitul lunar de completare nu va putea fi obținut.

Dacă un beneficiar al venitului lunar de completare se va încadra în muncă la un alt angajator – diferit de cel care l-a disponibilizat, urmează să beneficieze, până la finele perioadei de acordare a venitului (calculată în funcție de vechime), de o sumă care cuprinde 50% din venitul lunar de completare.

Obligații legale, contravenții și sancțiuni

Agențiilor pentru ocuparea forței de muncă le revine îndatorirea de-a monitoriza ofertele de locuri de muncă ce apar zi de zi, în scopul angajării beneficiarilor venitului de completare din evidență, dar și de a ține evidența beneficiarilor de venit de completare ce au refuzat oferte de angajare în temeiul unor documente medicale ce reflectă o stare de sănătate ce nu îngăduie prestarea anumitor activități profesionale.

În termen de trei zile lucrătoare, angajatorii ce au încadrat persoane ce se află printre beneficiarii de venit de completare trebuie să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror evidență s-au aflat angajații cu pricina. Tot în termen de trei zile lucrătoare, angajatorii ce refuză încadrarea în muncă a beneficiarilor venitului lunar de completare trebuie să aducă la cunoștința agențiilor pentru ocuparea forței de muncă motivele pe care s-a bazat refuzul angajării.

Angajatorii care încadrează în muncă persoane provenite dintre beneficiarii venitului lunar de completare fără a ține seama de prevederile de mai sus, ce se referă la anunțarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, săvârșesc o contravenție sancționabilă cu o amendă cuprinsă între 1500 și 2500 lei.

La nivel de individ, schimbarea locului de muncă sau reconversia profesională nu este deloc lipsită de stres și dificultăți, mai ales pentru persoanele nedeprinse cu astfel de schimbări, care au lucrat mulți ani la rând în beneficiul aceluiași angajator. După cum, la nivel general, social, nu-i prea fericită nici situația zonelor în care, în afara mineritului intrat în declin, nu mai există o altă activitate economică importantă. Singura soluție, pentru indivizi și comunități? Adaptarea la contextul dat, cu toate variantele sale posibile și legal acceptabile!