Prin legea 124/2014 s-a decis exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul plătit din fonduri publice trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii. Legea 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice a intrat în vigoare la 27 septembrie 2014.

Caz practic

Reclamantul-angajator a chemat în judecată pe pârâtul-salariat și a solicitat instanței obligarea acestuia la plata unei sume de bani, la care să se calculeze dobânzi și penalități de întârziere de la data acordării până la data efectivă a plății. Suma de bani reprezintă plata nelegală a sporului pentru munca suplimentară în cuantum de 10% pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2014.

Angajatorul a precizat că în urma unui audit financiar al Curții de Conturi s-a constatat că au fost efectuate plăți nelegale reprezentând sporuri pentru munca suplimentară, de acestea beneficiind pârâtul-salariat.

Instanța a respins acțiunea motivat de faptul că pârâtul a prestat muncă suplimentară fără să beneficieze de ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, astfel încât sporul nu poate fi considerat a fi fost încasat în mod necuvenit. Reclamantul-angajator a declarat apel și a susținut că pârâtul nu a prestat efectiv ore de muncă suplimentară, pentru că activitatea s-a desfășurat pe durata a 8 ore/zi și a depus acte din care rezulta că atunci când au fost efectuate 9 ore/zi, pârâtului i s-a acordat timp liber corespunzător.

În cadrul apelului a fost sesizată ÎCCJ pentru a stabili de la ce dată este exonerat de plata veniturilor de natură salarială încasate necuvenit personalul plătit din fonduri publice.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Practica judiciară în materie s-a dovedit a fi neunitară, fapt ce a dus la o serie de interpretări ale textului de lege supus atenției Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Unele instanțe au considerat că exonerarea de la plată operează până la data intrării în vigoare a legii 124/2014 (27 septembrie 2014). Alte instanțe au interpretat că textul de lege are în vedere exclusiv sumele care ar fi trebuit restituite ca urmare a unor constatări anterioare ale Curții de Conturi, astfel încât momentul constatării ar trebui să se situeze anterior datei de 27 septembrie 2014.

Ce a decis ÎCCJ ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 33/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 108 din 8 februarie 2017. ÎCCJ consideră că legea 124/2014 stabilește beneficiarii actului de clemență, iar scopul urmărit de legiuitor este acela ca angajatorul să nu mai solicite de la angajatul său restituirea drepturilor salariale chiar și atunci când are un titlu executoriu care stabilește obligația de plată.

Legea 124/2014 prevede că se exonerează de la plată și sumele nerecuperate de către instituțiile publice reprezentând contravaloarea tichetelor cadou acordate în 2008 și 2009 prin hotărâri ale consiliilor locale, pe care personalul din învățământul preuniversitar de stat trebuie să le restituie în urma prejudiciului constatat de Curtea de Conturi. Sunt exonerate de la plată și sumele nerecuperate de către instituțiile publice reprezentând plata indemnizațiilor pentru concediile medicale ale salariaților suportate integral din credite primite de la bugetul de stat și nerecuperate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate până la sfârșitul lui decembrie 2013.

Legiuitorul a exonerat de la plată și sumele nerecuperate de către instituțiile publice reprezentând plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, alte drepturi, despăgubiri morale către salariații disponibilizați din administrația publică centrală și locală ca urmare a punerii în aplicare a unor acte normative emise de Guvernul României și ulterior declarate neconstituționale. Aceste despăgubiri fuseseră acordate în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile .

Legea 124/2014 prevede că începând cu 27 septembrie 2014 încetează plata de către personalul plătit din fonduri bugetare a sumelor reprezentând venituri de natură salarială pentru care Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control au constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii. Știrile juridice precizează clar că sunt amnistiate doar veniturile de natură salarială plătite de angajatori înainte de 27 septembrie 2014.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că este exonerat de la obligația restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii (27 septembrie 2014), personalul salarizat din fonduri publice.

Cum s-a soluționat cazul practic?

Instanța de judecată  a admis apelul angajatorului și a schimbat sentința pronunțată de instanța de fond. Salariatul a fost obligat să restituie angajatorului contravaloarea sporului pentru muncă suplimentară de 10% acordat necuvenit în perioada 27 septembrie 2014-31 decembrie 2014. Instanța a respins cererea cu privire la plata dobânzilor asupra acestei sume.