“Oferiţi şi tichete de masă?” Iată o întrebare care le stă pe buze multora dintre cei aflaţi la un pas de angajare. În multe cazuri, tichetele de masă sunt considerate o binevenită completare a veniturilor salariale. Ele îi ajută considerabil pe angajaţii cu salarii modeste şi le oferă o satisfacţie în plus celor care muncesc pentru un angajator prosper şi generos.

Cum să refuzi “bonurile de masă”?! Toată lumea le primeşte mulţumită!

În „Monitorul Oficial” 54/2015 a văzut lumina tiparului HG 23/2015 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. Tichetele de masă se vor distribui atât în format electronic, cât şi aşa cum le-am pomenit, adică imprimate pe hârtie. Tichetele de masă stocate pe suport electronic nu-s o noutate absolută. S-a mai discutat despre ele! Însă, peste puţină vreme o să poată fi utilizate ca mijloace de plată.

Între angajatorul ce oferă tichete de masă şi unitatea autorizată să le emită se va încheia un contract, în care va figura necesarul anual de tichete, stabilit în funcţie de numărul celor ce se vor bucura de aceste beneficii şi de numărul lunar de zile lucrătoare pentru care tichetele vor fi distribuite.

Orice comandă de achiziţie de tichete de masă înaintată unei unităţi emitente va trebui să cuprindă: numele angajaţilor beneficiari, CNP-urile lor (pentru tichetele clasice), numerele de identificare ale cardurilor (pentru bonurile electronice), numărul de tichete cuvenit fiecărui angajat, valoarea nominală a bonului de masă şi valoarea cumulată a tichetelor repartizate fiecărui salariat.

 

Se pot retrage bani de pe noul card?

Costurile emiterii tichetelor (clasice sau electronice) vor fi suportante de către angajatori iar valoarea nominală a unui tichet nu poate fi mai mare decât cea statornicită potrivit legii. Conform noilor ştiri juridice, tichetele de masă emise în intervalul 1 noiembrie – 31 decembrie vor putea fi utilizate şi-n anul următor celui în care au fost emise, spre deosebire de acelea emise în alte luni. Cheltuielile corespunzătoare emiterii tichetelor nu pot fi puse în sarcina angajaţilor.

Cardurile nu vor putea fi alimentate cu sume mai mari decât valoarea nominală a tichetelor de masă cuvenite lucrătorului. Această valoare cuvenită nu poate nici să fie diminuată, cumva!

Se interzice producerea unor carduri care, pe lângă achiziţionarea de hrană din unităţile de profil prin mijloace electronice, mai permit şi eliberarea de numerar, prin bancomat. Ori suport electronic de stocare a tichetelor de masă, ori card de salarii… Din două, una!

Pentru o zi lucrătoare, un angajat nu va primi mai mult de un tichet de masă. Angajaţii nu vor putea benficia de bonuri de masă pentru zilele în care: au primit liber cu prilejul unor evenimente de familie speciale (căsătorie, naşterea unui copil etc.), se află în concediu de odihnă sau în concediu medical, sunt delegaţi ori detaşaţi într-o altă localitate (primind indemnizaţie de detaşare/delegare), precum şi dacă, din alte motive, lipsesc de la serviciu!

 

Câteva precizări pentru… neîncrezători

Acordarea tichetelor de masă şi contractarea achiziţionării acestora cu o unitate cu drept de emitere e decisă de către angajatori, împreună cu sindicatul ori cu reprezantanţii salariaţilor. Angajatorii sunt datori să preia datele personale ale salariaţilor şi să le pună la dispoziţia unităţilor emitente de tichete, cărora le e interzis să le întrebuinţeze pentru alte scopuri decât emiterea tichetelor de masă.

Tichetele electronice au provocat, prin spaţiul virtual, unele polemici asemănătoare celor apărute, la un nivel mai amplu, în cazul cardurilor de sănătate – pentru care nu există alternative, în caz că sunt, cumva, refuzate pe diverse motive, precum invocarea libertăţii de conştiinţă.

Presa relatează că, în zeci de mii de cazuri, cardurile de sănătate au fost respinse de către asiguraţi, sub motivul că ar putea facilita accesarea şi utilizarea ilicită a unor informaţii din sfera vieţii private. Totuşi, suportul electronic pe care va fi virată lunar contravaloarea tichetelor de masă aduce mult cu un card de salarii, deşi nu îngăduie eliberarea de cash. Cu siguranţă, numeroşi dintre aceia care-au refuzat, recent, cardul de sănătate, îl folosesc de ani de zile pe acela de salarizare!

Mai trebuie spus că legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorilor şi a reprezentanţilor salariaţilor (sindicatelor) alegerea formei în care se vor distribui tichetele de masă. Opţiunea lor, stabilită de comun acord (fie cardul, fie tichetele imprimate pe hârtie), va figura în contractul colectiv de muncă. Aşadar şi angajaţii vor avea un cuvânt de spus, chiar dacă îl vor formula prin mijlocitori!

 

Câte meriţi, atâtea capeţi !

Numărul tichetelor primite trebuie să fie egal cu numărul de zile lucrate. Apare întrebarea: câte bonuri vor căpăta angajaţii care lucrează “în ture” şi vor munci zilnic mai multe ore decât cele 8 care acoperă durata unei zile normale de activitate?

Spre a se calcula exact numărul de zile pentru care salariatul trebuie să primească tichete, va fi împărţit numărul de ore efectiv muncite la durata obişnuită a unei zile de muncă (cele 8 ore). Fracţiile obţinute se vor socoti zi de prezenţă la serviciu, dar numărul de zile obţinut nu poate fi mai mare decât numărul zilelor lucrătoare (dintre care se scad, eventual, zilele de concediu)!

Salariaţii nu pot să ceară restul de la tichetele de masă, nici să le ofere altora contra unor sume de bani sau a unor servicii. Utilizarea lor este permisă doar în unităţile care vând produse alimentare şi la intrarea cărora sunt vizibile autocolantele speciale, care indică existenţa dreptului de a primi tichete de masă, în baza convenţiilor efectuate cu angajatorii sau cu emitenţii de tichete.

 

Când se primesc tichetele?

Ştirile juridice anunţă că angajatorii vor distribui tichetele de masă în ultimele 10 zile ale fiecărei luni, pentru luna ce urmează. Dar dacă, ulterior, angajatul beneficiar va absenta, motivat ori ba, de la serviciu şi astfel i se vor cuveni mai puţine tichete decât a primit? Nu era mai bine să se fi distribuit tichetele în primele zile ale următoarei luni (pentru luna trecută), ca să se ştie exact cine şi câte bonuri trebuie să primească?

S-ar fi evitat, astfel, necesitatea de regularizare ulterioară, care presupune fie ca angajatul (ce n-a fost prezent zi de zi la muncă) să predea tichetele necuvenite, fie ca în luna următoare el să primească mai puţine tichete, fie să achite contravaloarea lor (în cazul celor electronice).

Ce va face angajatorul dacă lucrătorul şi-a încasat tichetele, mulţumind politicos, dar în luna următoare el dă bir cu fugiţii şi nu mai revine la muncă, în veci? Paguba o înregistrează angajatorul, în contabilitate!

Cine se poate folosi de tichetele de masă? Doar salariaţii pentru care-au fost emise. Nu şi părinţii, cuscrii ori alte rubedenii! Ce produse putem obţine contra tichetelor? Legea este limpede: se pot primi, în schimbul lor, alimente. Şi numai alimente!

Totuşi, unii angajaţi au alte păreri, mai non-conformiste, în privinţa nutriţiei. În opinia acestora, între alimente ar trebui incluse şi băuturile spirtoase ori tutunul, chiar dacă acestea nu hrănesc organismul uman… ci numai bolile!