Una dintre situațiile care a generat soluții controversate luate de către instanțele de judecată a fost aceea în care bugetarii care au obținut titlul de doctor în perioada 12 decembrie 2009 și până la 9 aprilie 2015 au solicitat instanței să li se acorde sporul de 15% pe care colegii lor posesori de titlu de doctor îl primeau.

Practica neunitară a instanțelor a generat sesizarea ÎCCJ care a fost chemată să precizeze cum se va proceda de acum încolo legat de acordarea sau nu a procentului de 15% pentru cei care au titlul de doctor. Practic, ÎCCJ trebuie să precizeze dacă în aceste situații nu a fost respectat principiul egalității și nediscriminării care presupune plata egală pentru muncă egală.

Care a fost succesiunea în timp a legilor privind acordarea sporului de doctorat?

Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost în vigoare de la 1 ianuarie 2010 până la 1 ianuarie 2011 când a fost înlocuită de legea 284/2014. Conform acesteia persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la legea 330/2009 și nu au fost incluse în salariile de bază/indemnizațiile lunare de încadrare, sumele aferente acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare până la acoperirea integrală a acestora.

Practic, prin legea 330/2009 sporul de 15% pentru titlul științific de doctor era acordat diferitelor categorii socioprofesionale prin legile speciale de salarizare ale acestora.

În 27 ianuarie 2010 și până la 1 ianuarie 2011 a fost în vigoare OUG 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora. Conform acestui act normativ, începând cu ianuarie 2010 tot personalul bugetar din instituțiile publice era încadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009.

Știrile juridice stabileau că dacă drepturile salariale stabilite conform legii 330/2009 și cele din OUG 1/2010 sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri de Guvern pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, cu condiția ca cel în cauză să își desfășoare activitatea în aceleași condiții. Această sumă era inclusă în salariul de bază, dar nu era luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială.

Legea 285/2010 privind salarizarea în 2011 a personalului plătit din fonduri publice a stabilit că sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în legea 330/2009 și care au fost acordate în 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, indemnizația de încadrare brută lunară, salariul de funcție  fără ca acordarea lor să ducă la alte creșteri salariale decât cele prevăzute de lege.

Din 13 mai 2011 până la 1 august 2016 a fost în vigoare legea 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în 2011 a personalului didactic. Conform acesteia persoanele care la 31 decembrie 2009 aveau titlul științific de doctor beneficiau de o compensație tranzitorie calculată prin aplicarea de 15% la salariul de bază.

În 9 aprilie 2015 a intrat în vigoare legea 71/2015 care a precizat că prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare înseamnă același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție în care au fost incluse după 31 decembrie 2009 sumele aferente salariului de încadrare și sporurile de care au beneficiat anterior acestei date cu condiția ca salariatul angajat, numit sau promovat să îndeplinească aceleași condiții de studii, de vechime și să își desfășoare activitatea în aceleași condiții la data angajării sau promovării.

Care este practica instanțelor de judecată?

Unele au respins cererile de acordare a sporului de doctorat, pentru că legea 330/2009 nu reglementează acordarea acestui spor permanent. Alte instanțe au admis acțiunile și au obligat angajatorul să acorde cu titlul de despăgubiri sumele echivalente sporului de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară ca urmare a obținerii titlului științific de doctor.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ  a pronunțat Decizia 21 care a fost publicată în Monitorul Oficial 1002 din 13 decembrie 2016. ÎCCJ a analizat textele de lege anterior expuse și a stabilit că sporul de doctorat de 15% nu s-a mai regăsit în legea 330/2009 și 284/2010, deci nu a mai fost acordat la încadrarea/reîncadrarea personalului.

Pentru cei care la 1 ianuarie 2010 (intrarea în vigoare a legii 330/2009) aveau în plată sporul de doctorat, s-a decis introducerea acestui spor nu procentual, ci ca sumă compensatorie acordată conform OUG 1/2010. Această sumă a fost inclusă în salariul de bază.

ÎCCJ consideră că s-a creat o situație defavorabilă celor care începând cu 2011 îndeplineau condițiile pentru a primi suma compensatorie de 15% din salariul de bază comparativ cu cei care în 2010 erau altfel salarizați. Toate categoriile de personal aflate în situații identice trebuie să beneficieze de nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din unitatea unde sunt încadrați.

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a decis că celor care au obținut titlul de doctor după 12 decembrie 2009 și până la 9 aprilie 2015 li se vor acorda sume compensatorii de 15% din salariul de bază. Practic, nu se va mai numi spor de doctorat, ci sumă compensatorie.

Leafa celor care au titlul științific de doctor nu va mai fi ca în epigrama lui Gheorghe Gurău:  „Diminuat și fără vlagă,/Salariul mă luă la rost:/-Mai lasă-mă în pace, dragă,/Ce tragi de mine ca un prost! ”