Zilierul este definit ca o persoană fizică, română ori străină, care posedă capacitate de muncă şi desfăşoară, contra cost, activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. “Muncitor cu ziua”, cum s-ar zice la ţară. Spre deosebire de cei de odinioară, zilierii moderni activează în multe alte domenii, în afară de agricultură.

Pe vremea când bunicii noştri erau în floarea vârstei, gospodarul se tocmea cu zilierii asupra plăţii, băteau palma iar la sfârşit de zi ciocneau un păhărel, dacă erau mulţumiţi. Stăpânul moşiei se bucura de recolta culeasă ori de ogorul lucrat şi zilierul era un pic mai bogat… decât în ajun.

Relaţia aceasta zilier-beneficiar e veche de secole, de n-o fi, cumva, milenară, datând de pe vremea dacilor. Se remarcă un lucru: multă vreme ea a implicat doar două părţi. De-abia de curând şi-a făcut loc, în această relaţie, şi o terţă entitate: statul. Unii spun că doar pentru a-şi primi birurile. Statul spune, prin vocea legiuitorului, că a intervenit şi pentru a oferi protecţie zilierilor.

Totuşi, zilierul şi beneficiarul muncii sale s-au aflat mereu pe poziţii egale, de liberă alegere, realizându-şi, fiecare, interesele. Studiul legislaţiei aplicabile ne lămureşte pe deplin cum stau lucrurile, atât cu privire la diferitele categorii de beneficiari, cât şi la drepturile/obligaţiile celor două părţi ori la partea ce-i revine statului. Vorba aceea: cine împarte (legi), parte-şi face (capătă impozite).

 

Ce aflăm din ultimele ştiri juridice?

Legislaţia aplicabilă, mai exact Legea 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prevede că beneficiarul de lucrări poate fi o persoană juridică, o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru care zilierul desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional.

Recent, au apărut noutăţi legislative cu privire la zilieri şi beneficiarii muncii lor. Astfel, Legea 254/2015 (pentru aprobarea OUG 36/2014 privind modificarea şi completarea Legii 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 din Legea 416/2001) s-a publicat în „Monitorul Oficial” 818/2015.

Ştim, deja, că instituţiile publice nu au calitatea de beneficiari în sensul prevăzut de Legea 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu câteva excepţii. Acum au apărut ştiri juridice conform cărora aceste excepţii au fost detaliate şi extinse.

Aşadar, în ceea ce priveşte beneficiarii instituţii publice, zilierii pot munci la nivelul serviciilor de gospodărire comunală gestionate direct de către consiliile locale şi a grădinilor botanice din subordinea universităţilor, în domeniile ce urmează:

– creşterea materialului săditor, mai precis creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire sau curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure;

– activităţi de întreţinere peisagistică, adică plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare;

– creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a unor alte feluri de animale;

Deşi, ca regulă generică, instituţiile publice nu au calitatea de beneficiari ai muncii prestate de către zilieri, sunt exceptate şi unităţile din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului pentru domeniile: hoteluri şi alte facilităţi de cazare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – tabere de copii (organizate de minister, nemijlocit ori prin unităţile subordonate), facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată (cabane), activităţi ale bazelor sportive şi ale cluburilor sportive.

 

O nou-născută sancţiune…

Printre obligaţiile beneficiarului prestaţiilor oferite de către zilieri se numără şi plata, către “lucrătorul cu ziua” a remuneraţiei cuvenite, prin orice mijloc legal de plată, la sfârşitul fiecărei zile de muncă. Plata remuneraţiei se poate realiza cel târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, doar în baza unui acord între zilier şi beneficiar.

Atenţie, beneficiari! De acum încolo, dacă se va constata că nu a fost întocmit un acord scris cu zilierul pentru ca plata remuneraţiei sale să se realizeze cel târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, poate fi aplicată o amendă usturătoare, cuprinsă între 1000 şi 5000 de lei!

 

Care sunt domeniile în care se poate lucra cu zilieri, conform actualei legi?

Potrivit recentelor ştiri juridice, a fost extinsă aria domeniilor (existente în clasificarea activităţilor din economia naţională) în care beneficiarii – persoane juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale sau familiale, pot recurge la zilieri.

Munca necalificată cu caracter ocazional poate fi prestată de către zilieri în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, în silvicultură (mai puţin în exploatările forestiere), în pescuit şi acvacultură, în colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor neprimejdioase, în recuperarea materialelor, în comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii.

Zilierii pot activa, în momentul de faţă, şi în activităţile de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor, în publicitate, în activităţile de interpretare artistică-spectacole, activităţi-suport pentru interpretarea artistică şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole, în activităţile de cercetare-dezvoltare în biotehnologie ori în activităţile de cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie.

Munca prestată de către zilieri e îngăduită şi în activităţile de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste (arheologie), în activităţi de întreţinere peisagistică (plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare), în creşterea materialului săditor (cultura plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare; operaţiuni de îngrijire sau curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, mai puţin a celor pentru arbori de pădure), în activităţi ale grădinilor zoo, botanice şi ale rezervaţiilor naturale, în creşterea şi înmulţirea animalelor semidomesticite şi a altor animale.

Beneficiarii mai pot să tocmească zilieri în hoteluri sau în alte facilităţi de cazare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului sau prin unităţile sale), în facilităţile de cazare pentru vacanţe şi perioadele scurte (cabane), în activităţile bazelor sportive, în activităţile cluburilor sportive, precum şi în activităţile de alimentaţie pentru evenimente.

Sincer vorbind, munca de zilier nu e prea des asociată cu bogăţia, cu banii mulţi, în mentalul colectiv. Din contră! Totuşi, “muncitorul cu ziua” este, adesea, bun prieten cu hărnicia – o excelentă călăuză în drumul către succes. Nu lipsesc nici poveştile despre tineri ambiţioşi, care au pornit la drum ca zilieri, dar muncind, agonisind şi acţionând cu iscusinţă, au ajuns… mari boieri.