În orice colț din această lume, munca într-un colectiv este guvernată cam de aceleași principii, fără să conteze naționalitatea angajaților sau a angajatorilor. Într-o companie „oamenii se pot împărți în patru categorii: a) cei care stau liniștiți și nu fac nimic; b) cei care vorbesc despre a nu face nimic; c) cei care înfăptuiesc ceva; d) cei care vorbesc despre cum se înfăptuiesc lucrurile.” (Murphy)
Pe lângă asemănările de mai sus care arată că „munca în echipă este esențială pentru că îți permite întotdeauna să dai vina pe altcineva” (Murphy) era necesar să apară și la noi o reglementare care să pună în acord legislația românească privind încadrarea în muncă a străinilor cu prevederile europene.
Legiuitorul a adoptat OG 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial 635 din 29 august 2014 și va intra în vigoare în 28 noiembrie 2014.
Ce știri juridice noi aduce OG 25/2014?
Un angajator (persoană juridică sau fizică care are sediul social/domiciliul în România sau filiala din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate) va putea încadra în muncă un străin dacă va obține de la Inspectoratul General pentru Imigrări un aviz de angajare.
Cu titlu de știri juridice, s-a stabilit că avizul de angajare nu trebuie solicitat de angajatorul care încadrează în muncă străini în următoarele cazuri:
– străinii care pot munci liber în România în baza tratatelor încheiate de România cu alte state;
– străinii care vor desfășura activități didactice, științifice cu caracter temporar în instituții de profil acreditate sau autorizate provizoriu din România sau activități artistice;
– străinii care desfășoară în România activități temporare solicitate de ministere sau alte organe ale administrației publice centrale;
– străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale pe teritoriul României a unei companii cu sediul în străinătate;
– străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung sau cei care au ședere temporară pentru studii sau pentru reîntregirea familiei, în calitate de membri de familie ai unui cetățean român;
Rețineți că străinii care au drept de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă în România fără aviz de angajare doar cu contract de muncă cu timp parțial de maxim 4 ore pe zi.
Ce trebuie să facă angajatorul pentru a obține avizul de angajare pentru un cetățean străin?
Pasul 1
Nu orice angajator poate apela la forța de muncă a străinilor, ci doar cei care întrunesc anumite condiții:
– trebuie să desfășoare efectiv activitatea pentru care solicită încadrarea în muncă a persoanei străine (de exemplu, dacă solicită ca străinul să lucreze ca tâmplar, trebuie ca această activitate să se desfășoare în mod real, nu doar să aibă în actul constitutiv al societății cuprinsă activitatea de tâmplărie);
– să aibă achitate obligațiile la bugetul de stat pe ultimul trimestru;
– să nu fi fost condamnat definitiv pentru o infracțiune prevăzută de Codul muncii sau pentru o infracțiune contra persoanei săvârșită cu intenție și prevăzută de Codul Penal;
– să nu fi fost sancționat în ultimii 3 ani pentru angajarea de cetățeni străini sau apatrizi fără autorizație de muncă sau permis de ședere în scop de muncă sau pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă;
– să nu fi fost sancționat pentru netransmiterea Revisal cu elementele contractului individual de muncă, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză.
Pasul 2
Dacă angajatorul întrunește aceste condiții, atunci poate începe demersurile pentru a obține avizul de angajare pentru străini. Înainte de a demara formalitățile, angajatorul trebuie să verifice dacă străinul pe care dorește să îl angajeze posedă un act valabil de trecere a frontierei de stat și actul respectiv este acceptat de către statul român, dacă străinul nu este inclus în categoria celor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau este declarat indezirabil. Străinul trebuie să nu fi fost introdus în sistemul de alerte al Sistemului Informatic Schenghen (adică să i se refuze intrarea în țară) și să nu prezinte pericol social pentru siguranța națională, ordinea, sănătatea sau morala publică.
În plus, cetățeanul străin nu trebuie să se afle în vreunul dintre cazurile care nu îi permit intrarea în România (de exemplu, dacă sunt indicii că face parte din organizații infracţionale cu caracter transnațional sau a săvârșit infracțiuni contra păcii și omenirii) și totodată e necesar ca contingentul anual pe tipuri de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă de la noi să nu fi fost epuizat.
Pasul 3
Dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai sus, angajatorul va depune o cerere la Inspectoratul General pentru Imigrări. Cererea sa trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
– copia documentului de trecere a frontierei valabil al cetățeanului străin pe care intenționează să îl încadreze în muncă și copia permisului de ședere temporară a acestuia;
– două fotografii tip ¾ ale cetățeanului străin;
– declarația pe propria răspundere a cetățeanului străin că este apt din punct de vedere medical pentru a lucra și are cunoștințe minime de limba română (legiuitorul nu a definit ce înseamnă cunoștințe minime, astfel încât probabil că această prevedere va fi interpretată după cum o percepe fiecare!);
– fișa postului pentru locul de muncă vacant;
– copia actului de identitate (dacă angajatorul este persoană fizică)
La actele enumerate mai sus trebuie să adăugaţi cu grijă, în dosar, certificatul de cazier fiscal care să ateste că aveți achitate obligațiile către stat și certificatul de cazier judiciar care atestă că nu ați săvârșit vreo infracțiune.
Veți încheia șirul actelor cu certificatul de înmatriculare sau înregistrare în Registrul Comerțului sau certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor (original și copie) și certificatul constatator din care să rezulte că în Registrul Comerțului sau în Registrul asociațiilor și fundațiilor nu au fost înregistrate mențiuni privind deschiderea procedurii de faliment.
Pentru categoriile de lucrători permanenți, stagiari sau sezonieri, legiuitorul a impus ca angajatorul să îndeplinească anumite condiții de la caz la caz și să depună anumite acte pentru fiecare categorie în parte, în vederea obținerii avizului de angajare.
Dar despre aceste aspecte și despre condițiile legale necesare pentru a lucra cu străini detașați în România, precum și despre costurile pe care le achită angajatorul pentru a obține avizul de angajare/detașare, vom discuta în partea a doua a articolului.