Tag-Archive for » cercetare «

Guvernul a aprobat majorarea plafoanelor în baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri publice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

Executivul a stabilit că nivelul maxim de plafon este de 50 euro/oră pentru activităţi care presupun nivel înalt al creativităţii şi/sau experienţă şi abilităţi de conducere/management şi se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de cercetător ştiinţific gradele I şi II (CS I şi II), inginer de dezvoltare tehnologică gradele I şi II (IDT I şi II), profesor universitar, conferenţiar universitar, director, membru în echipa de management pe funcţiile definite în cererea de finanţare.

Un nivel maxim de plafon de 35 euro/oră s-a stabilit pentru activităţi care presupun cunoaşterea aprofundată a metodelor de analiză şi sinteză, precum şi abilităţi de utilizare a acestora, această categorie vizând funcţiile/gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT, lector universitar, asistent universitar, şef program/proiect, responsabil juridic/tehnic/achiziţii/financiar proiect.

Pentru activităţi suport s-a stabilit un plafon maxim de 25 euro/oră care se va acorda pentru funcţiile/gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III şi stagiar (T I, II, III, TS), student etc.

documentsMinisterul Fondurilor Europene a anunţat că prin Ordinul nr. 2415 din 23 noiembrie 2016 al ministrului Fondurilor Europene a fost înființat comitetul de coordonare a proiectului “Centrul internaţional pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii –mări (DANUBIUS – RI)”.

Comitetul are rol decizional privind toate aspectele referitoare la pregătirea, derularea şi monitorizarea post-implementare şi referitor la strategia de comunicare a proiectului. Comitetul va urmări îndeplinirea planului de acţiune al proiectului, evoluţiile, barierele în implementare şi soluţiile pentru depăşirea lor, mai arată MFE.

De asemenea, MFE mai precizează că din acest organism fac parte reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină și ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.

descarcareSecretarul de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Vrînceanu, în cadrul unei conferinţe, a declarat că pentru evaluarea proiectelor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării este necesar înfiinţarea Agenție Națională pentru Inovare.

Această agenţie va avea ca scop ameliorarea potențialelor proiecte dar şi evoluarea capitolului Cercetare, Dezvoltare și Inovare. La moment obiectivul principal al autorităţilor constă în creşterea economiei româneşti în mod sustenabil cu 5% pe an prin dezvoltarea proiectului “România competitivă”. Proiectul menţionat propune o nouă interpretare a conceptului de reindustrializare, şi conţine liniile de acțiune pentru următorii patru ani.

“România competitivă” include propunerile reprezentaților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Academiei Române.

rata-absorbtie-corina-cretuCorina Crețu, comisarul european pentru Politică regională, precizează că politica de coeziune dă rezultate bune, iar din acest motiv trebuie să rămână puternică și după 2020.

Conform unei evaluări independente publicate de CE, din perioada 2007 — 2013, un sfert (25,1%) din totalul investițiilor guvernamentale din România se datorează politicii de coeziune a UE.

Astfel, în intervalul 2007 — 2013, politica de coeziune a ajutat la crearea a 35.000 de locuri de muncă, dintre care 13.000 în IMM-uri. Totodată, au fost create 101 de start-up-uri, în timp ce 2.900 de IMM-uri au beneficiat de sprijin material prin Fondul european de dezvoltare regională.

În domeniul transporturilor, fondurile europene disponibile prin Politica de coeziune au ajutat la construcția a 368 km de drumuri noi și modernizarea a altor 1.900 de kilometri. De asemenea, au fost construiți 122 kilometri de cale ferată și alți 22 au fost modernizați.

În domeniul cercetării,  investițiile prin politica de coeziune au ajutat la dezvoltarea a 570 de proiecte de cercetare și inovare, care au creat un total de 1.200 de locuri de muncă pentru cercetătorii din România.

cercetareNoile tehnologii pot fascina pe oricine! Cei mai mulți dintre noi aspiră să aibă acces la produsele care încorporează tehnologii inovative. Românii, mai ales cei tineri, sunt mari amatori de produse ultimul răcnet.

Se poate observa, însă, că multă vreme s-a cam bătut pasul pe loc în România, în materie de cercetare. Ani la rând, cercetarea a fost tratată ca un soi de Cenușăreasă, subestimată și neluată în seamă. Suntem importatori de tehnologie. Creatori, mai puțin. Totuși, inventivitatea românească nu și-a valorificat întregul potențial. Mai mult …

concurenta loialaLipsa de concurență e adversarul cel mai înverșunat al calității! Nu există concurență? Bunurile și serviciile oferite pe piață vor deveni tot mai slabe calitativ. Atunci când va exista o concurență veritabilă, toți competitorii se vor strădui să ofere produse și servicii mai bune, mai ieftine, pentru a-și câștiga și fideliza clientela. Competiția economică trebuie să fie caracterizată, însă, de fair-play. Mai mult …

cercetare_article-main-image

Potrivit art. 60, pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, persoanele fizice care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică și realizează venituri de natură salarială din astfel de activități pot beneficia de exceptarea de la impozitare a acestor venituri începând cu cele aferente lunii august 2016.

Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, persoana fizică trebuie să desfășoare activități de cercetare-dezvoltare eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, pentru a beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii, persoana trebuie să fi absolvit cel puțin ciclul I de studii universitare, sau o formă de învățământ superior de lungă durată și să dețină o diplomă de licență, sau echivalentă, conferită de o instituție acreditată de învățământ superior din România, sau o diplomă obținută la absolvirea studiilor universitare de licență la instituții acreditate de învățământ superior din străinătate, recunoscută și echivalată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Condițiile ce trebuie îndeplinite atât de persoana fizică, cât și de angajatorul acesteia pentru a putea aplica această exceptare de la impozitare urmează să fie publicate prin ordin comun al Ministerelor implicate, care trebuie aprobat până la data de 1 august 2016.

images (32)Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede faptul că notarii publici vor fi excluși din categoria funcționarilor din punct de vedere al răspunderii penale, și vor fi excluși mai greu din profesie.

Astfel notarilor publici  nu li se va mai aplica legislația anticorupție, reprezentată de Legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Acelaşi proiect ce se referă la modificarea Legii notarilor, prevede că notarii publici vor putea fi excluși din profesie doar atunci când vor fi condamnați definitiv la închisoare cu executare, și nu cu suspendare cum se întâmplă în prezent. De asemenea notarii publici vor putea să emită un „titlu executoriu referitor la creanțele necontestate”, în cazul în care va exista o cerere din partea unor creditori.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ mai are nevoie de semnătura președintelui României și de publicarea în Monitorul Oficial.

noua_schema_nationala_de_vaccinareProcurorii de la Parchetul General au stabilit un prejudiciu de două milioane de euro în dosarul privind vaccinul antigripal produs de Institutul Cantacuzino, motiv pentru care cauza a fost declinată la DNA.

În anu 2014, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a început urmărirea penală faţă de faptă în cazul Institutului Cantacuzino, pentru neglijenţă în serviciu şi realizarea unui studiu clinic fără respectarea normelor de bună practică, cercetările fiind dematare în urma unei sesizări a Corpului de control al primului ministru.

În perioada 25-27 februarie, experţii OMS au făcut verificări la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, după ce acesta a produs 400.000 de doze de vaccin antigripal, care nu au putut fi utilizate, întrucât rezultatele testelor au indicat o concentraţie foarte mare de endotoxine, care puteau să producă la administrare reacţii adverse, ca febră sau şoc anafilactic.

Unul din cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, Institutul Cantacuzino şi-a început declinul în luna februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, deoarece îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie.

educatieConform mai multor amendamente adoptate de deputaţi, aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, sunt prevăzute sancţiuni mai mici pentru plagiat.

Astfel, sunt eliminate din rândul sancţiunilor retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare, retragerea titlului de doctor, retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea, destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior, sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare – dezvoltare a personalului din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, constate şi dovedite, vor fi aplicate sanţiuni precum: avertismentul scris, retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită şi interzicerea pentru perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării – dezvoltării.