O noua propunere legislativă în domeniul dreptului muncii se află pe masa senatorilor!


O noua propunere legislativă în domeniul dreptului muncii se află pe masa senatorilor potrivit ştirilor juridice.

Un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii a fost înregistrat de curând pentru dezbatere la Senat și adaugă nota de lichidare pe lista documentelor obligatorii la angajare. Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare și de publicare în Monitorul Oficial.

Astfel se propune ca la încheierea unui raport de muncă, angajatorul va elibera angajatului o notă de lichidare, iar acesta din urmă o va prezenta la angajarea într-un nou loc de muncă.

Scopul acestei reglementări fiind evitarea problemelor în cazurile în care firmele au bani de recuperat de la salariați.

Pe scurt, angajatorii vor fi obligați ca, în termen de trei zile calendaristice de la data încetării unui contract de muncă, să elibereze angajatului ce părăsește firma o notă de lichidare.

O persoană care anterior a mai avut un loc de muncă, atunci când dorește să se angajeze, va fi obligată să prezinte angajatorului, în termen de 30 de zile de la semnarea contractului de muncă, nota de lichidare de la anteriorul loc de muncă.

Potrivit noutăţilor legislative, angajatorul va menționa în nota de lichidare, pe lângă datele de identificare a angajatului, date despre eventualele rețineri salariale (adresa creditorului, natura debitului, suma datorată la zi etc.), dar și informații despre durata concediilor de odihnă, medicale, fără plată sau calificativele profesionale obținute.

În proiectul de lege, inițiatorii au prevăzut sancțiuni pentru angajatorii care nu se achită de obligația de a-i elibera angajatului nota de lichidare în maximum trei zile de la încheierea raportului de muncă, și anume amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.

Această propunere de modificare a legislației muncii a fost făcută pentru a preveni eventualele litigii dintre angajați și angajatori în perioada angajării răspunderii patrimoniale, care se poate face într-un termen de trei ani de la nașterea dreptului la acțiune și, implicit, pentru degrevarea instanțelor de judecată.

Reamintim că cele prezentate mai sus nu se aplică în acest moment, proiectul de act normativ are nevoie de votul Parlamentului, de promulgare și de publicare în Monitorul Oficial.