Ce protecție li se asigură cetățenilor români care lucrează în străinătate?


Pentru a-și asigura un trai mai bun, mulți români au luat în ultimii ani drumul străinătății preferând să își ofere forța de muncă unor străini decât să rămână în țară. Lipsa locurilor de muncă, salariile nemotivante și dorința de a le asigura copiilor un trai mai bun decât au avut ei, i-au determinat pe români să plece din țară.

Statisticile arată că în prezent muncesc peste hotare între 3 și 4 milioane de români majoritatea alegând să lucreze în Italia, Spania sau Germania. Ținând cont de numărul impresionant de români care se află în afara granițelor, se impunea adaptarea legislației în materia firmelor care plasează forța de muncă românească în străinătate.

Astfel, a luat naștere Legea 232/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 961 din 5 decembrie 2017 și va intra în vigoare la 5 martie 2018.

Agenții de plasare a forței de muncă în străinătate

Noutățile legislative prevăd că agenții de plasare a forței de muncă desfășoară activități de mediere a cetățenilor români domiciliați în România care solicită să lucreze pe baza unor oferte de muncă transmise din străinătate. Rețineți că interpunerea altor categorii de intermediari între agentul de plasare, persoana mediată și angajator este interzisă.

Pentru a angaja cetățeni români în străinătate, agenții de plasare din România trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Au obligația să se înregistreze la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul, să încheie cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă, să dispună de spațiul și dotările necesare pentru buna desfășurare a activității, să fi încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane care face dovada experienței în recrutare de personal, să nu fi fost condamnați definitiv pentru o infracțiune săvârșită cu intenție incompatibilă cu activitatea pe care urmează să o desfășoare, să nu fie în faliment sau dizolvare.

Pentru a desfășura activitatea de plasare a forței de muncă trebuie să prezinte la ITM în vederea înregistrării:  certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, din care să rezulte că au ca activitate principală «Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă» cod CAEN – 7810,  dovada înregistrării la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca operator de date cu caracter personal,  alte documente, ce vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

După înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă, agenții de plasare au obligația de a organiza o bază de date care să conțină: ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate, cu toate specificațiile acestora, atât în limba statului de destinație sau într-o altă limbă de circulație internațională, cât și în limba română,  informații referitoare la condițiile de ocupare a locurilor de muncă și datele de identificare ale solicitanților locurilor de muncă, precum și datele referitoare la calificările și aptitudinile acestora.

Știrile juridice prevăd că  agenții de plasare efectuează în mod gratuit activități de mediere a cetățenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceștia de comisioane, tarife sau taxe.

Agenții de plasare a forței de muncă, care la 5 martie 2018 sunt înregistrați la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază își au sediul, au obligația de a se înregistra în termen de 60 de zile calendaristice de la această dată, în condițiile stabilite mai sus.

Cetățenii români trimiși la muncă în străinătate

Cetățenii români care lucrează în străinătate și sunt încadrați pe locurile de muncă prevăzute în contractele care conțin oferte ferme de locuri de muncă, beneficiază în țară, de prestațiile acordate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul asigurărilor pentru șomaj sau de sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, dacă, în temeiul contractelor individuale de asigurare încheiate cu instituțiile competente din România plătesc contribuțiile corespunzătoare stabilite pe baza declarațiilor privind veniturile lunare realizate în străinătate sau în condițiile prevederilor acordurilor bilaterale în domeniul securității sociale încheiate de România cu alte state.

Dacă românii sunt încadrați în muncă fără a fi inclusă în contractul de mediere și în contractul individual de muncă datele de identificare ale angajatorului străin, funcția, meseria sau ocupația,  durata angajării, condițiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare,  durata timpului de muncă și de repaus,  tariful orar și/sau salariul lunar, moneda în care se efectuează plata, modalitățile de plată și datele de plată a salariului,  sporuri, ore suplimentare și alte drepturi salariale, cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale, durata, modul de acordare și drepturile bănești aferente concediului de odihnă, condițiile de muncă și de climă, măsurile de sănătate și securitate în muncă,  asigurarea medicală și de viață a angajaților români, în aceleași condiții cu cetățenii din țara de destinație, acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces, condițiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuințe și de asigurare a hranei, condițiile de transport și de repatriere a salariaților români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces, obiceiurile locului și orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viața, libertatea sau siguranța salariaților români,  taxele, impozitele și contribuțiile care grevează asupra veniturilor angajaților cetățeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuții de asigurări sociale și datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de destinație, atunci agenții de plasare sunt obligați să suporte costurile aferente repatrierii cetățenilor români în cauză, în baza documentelor justificative.

 Știrile juridice prevăd că, în cazul plasării în străinătate a unor cetățeni români care, după semnarea contractului de mediere, nu își respectă obligațiile ce decurg din acestea, lucrătorii sunt obligați să achite contravaloarea cheltuielilor efectuate de agentul de plasare, în baza documentelor justificative, fără ca această sumă să depășească 200 euro/lucrător.

Contravenții

Exercitarea de către agenții de plasare a forței de muncă a activității de mediere în vederea angajării cetățenilor români în străinătate, fără înregistrarea la ITM sau întrunirea condițiilor legale obligatorii pentru funcționare, sunt sancționate cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Pentru exercitarea activității de mediere în vederea angajării cetățenilor români în străinătate de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, în afara agenților de plasare, amenda este de la 25.000 lei la 40.000 lei.