Cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsurile specifice de control al imigraţiei este reglementat prin OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Recent, în Monitorul Oficial al României nr. 941/2018, a fost publicată Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Potrivit noutăţilor legislative, s-a avut în vedere introducerea unor noi definiţii. Astfel:
– elev – străinul care a fost acceptat de o unitate de învățământ preuniversitar de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, în cadrul unui program de schimb de elevi sau al unui proiect educațional;
– student – străinul care a fost acceptat de o instituție de învățământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, la un program de licență, master, la un program de studii doctorale sau postdoctorale, la forma de învățământ cu frecvență;
– stagiar – străinul care are o diplomă de învățământ superior sau care urmează un ciclu de studii care conduce la o diplomă de învățământ superior și care este admis pentru un program de formare în vederea dobândirii de cunoștințe, de practici și de experiență într-un mediu profesional;
– cercetător – străinul, titular al unei diplome de doctor sau de absolvire a unor studii superioare de natură să îi permită accesul la programe de cercetare sau cercetare postdoctorală și care este acceptat de instituții de învățământ superior acreditate, institute de cercetare, de o unitate de cercetare- dezvoltare sau de un centru de cercetare atestate să desfășoare activități de cercetare științifică în cadrul unui proiect;
– proiect educațional – un set de acțiuni educative elaborate de o instituție sau de o unitate de învățământ din România în cooperare cu alte instituții sau unități similare dintr-o țară terță, în scopul schimbului cultural, educațional și de formare profesională;
– entitate-gazdă – orice persoană fizică sau juridică aflată într-un raport juridic cu un străin care prevede drepturi și obligații pentru ambele părți;
– familie-gazdă – familia care primește temporar un lucrător au pair și care îi permite acestuia să participe la viața sa de familie de zi cu zi pe teritoriul României;
programe ale Uniunii Europene sau multilaterale care cuprind măsuri de mobilitate – programe finanțate de Uniunea Europeană sau de statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, de promovare a mobilității străinilor în Uniunea Europeană sau în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, participante la programele respective;
– primul stat membru – statul membru al Uniunii Europene care acordă primul «Cartea Albastră a U.E.», permisul ICT sau permisul de ședere în scop de cercetare sau studii.

Potrivit legii, organele poliţiei de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român în situaţia în care au săvârşit, cu intenţie, pe teritoriul României ori în străinătate, infracţiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani.

Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educaţional.

Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente în cazul studenţilor: (i) dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ cu frecvenţă, la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii; (ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii; dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul educaţional şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România sau într-o unitate specială de cazare selecţionată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi sau proiectul educaţional, mai prevede legea.

De asemenea, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător “au pair” li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.

Menţionăm că străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.