Dreptul la ajutor social poate fi pierdut cu ușurință: prin simplul refuz al unui loc de muncă!


Se spune că „munca îl înnobilează pe om”. Totuși, unora dintre noi numai la noblețe și înnobilare nu le stau gândurile! Nici munca nu-i prea încântă.

Ba, mai mult, există indivizi care caută să culeagă de unde n-au semănat și să se înfrupte din roadele muncii altora. Când îi întrebi, aceștia se declară, cu falsă amărăciune, „inapți de muncă”, de efort, dar la auzul cuvântului „angajare” o rup la fugă cu o vigoare surprinzătoare, demnă de atletul ce deține recordul mondial la proba de 100 de metri.

Firesc este să beneficieze de sprijin social, inclusiv financiar, tot omul aflat în dificultatea vremelnică de a-și găsi un loc de muncă. Însă anormal ar fi să primească ajutor social individul care, deși e sănătos tun și puternic precum un tanc, suferă de alergie cronică la orice fel de muncă, refuzând toate posturile oferite. De acum încolo, refuzul de-a munci va conduce, fără prea multe discuții, la pierderea ajutorului social.

 

Noutăți legislative

În „Monitorul Oficial” 642/2018 a fost publicată Legea 192/2018 pentru modificarea și completarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat.

În urma solicitării primarului, pentru sumele ce li s-au oferit cu titlul de ajutor social, persoanele majore apte de muncă au îndatorirea de-a presta lună de lună acțiuni sau lucrări de interes local, ținându-se cont de cuantumul ajutorului social din familia beneficiară. La prestarea acestor activități nu se va putea depăși regimul normal de lucru. Se va ține seama de normele de securitate a muncii.

Potrivit recentelor stiri juridice, se va recurge la însumarea orelor de activitate pentru toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social. Timpul de muncă va fi socotit proporțional cu valoarea ajutorului social de care beneficiază familia/persoana singură. Tariful orar va fi corespunzător cu salariul de bază minim brut pe țară și se va ține cont de durata medie lunară a timpului de muncă.

Dacă cetățeanul desemnat să desfășoare acțiunile sau lucrările de interes local va fi afectat de către o vremelnică incapacitate de muncă ori și-a pierdut complet ori numai în parte capacitatea de muncă, îndatorirea de-a desfășura acțiunile/lucrările de interes local va reveni, cu încuviințarea primarului, altor persoane din familie, ce sunt apte de muncă.

Printre acțiunile și lucrările de interes local se pot număra și lucrările de salubrizare sau de întreținere a spațiilor verzi ori a unor obiective publice, precum și activitățile de susținere a serviciilor voluntare pentru situații de urgență.

 

Planificarea activităților

Pentru a fi valorificată forța de muncă locală, primarii trebuie să alcătuiască un plan de activități sezoniere, având în vedere solicitările venite din partea beneficiarilor de lucrări – a persoanelor juridice, PFA-urilor, întreprinderilor individuale sau familiale, care activează pe raza unității administrativ-teritoriale și cărora le e necesară forța de muncă.

Aprobarea planului de acțiune se va face prin dispoziție a primarului. Dispoziția va fi afișată la primărie. Ea va prezenta activitățile sezoniere, beneficiarii de lucrări și repartizarea persoanelor din familiile ce beneficiază de ajutor social în vederea realizării activităților cu caracter sezonier.

Atunci când vor solicita forță de muncă în scopul realizării unor activități sezoniere, entitățile ce doresc să devină beneficiare ale unor asemenea activități se vor adresa primarului, prin intermediul unei solicitări scrise. Ele vor trebui să precizeze ce fel de activitate urmează să desfășoare, intervalul de timp în care urmează să desfășoare activitatea, numărul de lucrători necesari.

Amănuntele legate de plata activității prestate, norma de lucru și celelalte îndatoriri vor fi stabilite în urma discuțiilor dintre beneficiarul lucrărilor și cetățenii care vor desfășura activitățile în cauză, ținându-se seama, obligatoriu, de Legea privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de către zilieri.

Beneficiarii de lucrări (persoane juridice, PFA-uri etc.) au îndatorirea de a transmite, lunar, către primari, situația cu persoanele apte de muncă (din familiile ce primesc ajutor social) care au efectuat activități sezoniere și numărul de ore de muncă. Această situație va fi utilizată la momentul la care se va decide menținerea ori încetarea acordării ajutorului social. Dacă persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social vor refuza, de două ori la rând, să efectueze activități sezoniere, va surveni încetarea dreptului la ajutor social.

 

Pierderea ajutorului social

Până nu demult, legea prevedea că refuzul „repetat de trei ori” al unui loc de muncă oferit sau refuzul de-a lua parte la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională va duce la încetarea dreptului la ajutorul social. Ei bine, de-acum înainte nu mai este nevoie decât de un (singur) refuz al unui loc de muncă oferit ori de refuzul de-a lua parte la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și formare profesională furnizate de către agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, spre a surveni încetarea dreptului la ajutorul social.

Dacă dreptul la ajutor social a fost pierdut în condițiile de mai sus, o familie/persoană singură nu mai poate solicita reluarea plății ajutorului decât după scurgerea unei perioade de un an de la momentul la care a fost emisă decizia prin care plata ajutorului social a încetat. Dacă, la verificare, se va constata că o familie ori o persoană singură a obținut venituri din alte surse, nedeclarate de către persoanele în cauză, va fi pierdut dreptul la acordarea ajutorului social.

Din felurite cauze, unii concetățeni de-ai noștri beneficiari de ajutor social au ajuns să nu-și mai dorească să obțină prea multe de la viață, să se mulțumească cu cele câteva parale dobândite cu minim efort, rămânând în zona prestabilită de confort și ținându-se, cu grijă, la distanță de orice loc de muncă statornic.

Care este remediul universal pentru sărăcie? Iată o întrebare al cărei răspuns e simplu, cunoscut tuturor: sunt banii, obținuti prin diferite metode. Ajutorul social primit în mod nejustificat, necuvenit, de către persoanele apte de efort, dar certate de ani de zile cu munca, generează un paradox, deoarece reprezintă o sumă de bani care… atrage sărăcia. Reprezintă venitul care-l (men)ține pe om într-o stare de dependență și mereu departe de prosperitate!