Judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.

Art. 345 C. procedură penală reglementează procedura în camera preliminară, procedură care, potrivit ultimelor noutăţi legislative această procedură a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

Motivarea excepţiei de neconstituţionalitate

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că nelegalitatea administrării unor mijloace de probă nu se poate demonstra în procedura de cameră preliminară doar prin înscrisuri noi, în condiţiile în care probele nu pot avea o valoare dinainte stabilită, rolul judecătorului fiind acela ca, la sfârşitul cercetării judecătoreşti, să dea valoare şi să analizeze atât legalitatea, cât şi temeinicia acestora.

Susţine, de asemenea, că nu este constituţional să se dea statut de probă legală unei probe ce ar putea fi constatată, în urma cercetării judecătoreşti, ca fiind obţinută nelegal, doar pentru că a fost depăşit momentul procedurii de cameră preliminară, procedură în care analiza legalităţii probelor nu se face în mod public, nemijlocit şi contradictoriu. Consideră că este constituţional doar textul de lege care ar permite analiza de către judecător, la sfârşitul cercetării judecătoreşti, a întregului material probator atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei.

Decizia Curţii Constituţionale

Curtea constată că, în lumina noilor reglementări procesual penale, judecătorul de cameră preliminară poate încuviinţa administrarea doar a înscrisurilor noi prezentate de părţi şi de persoana vătămată în vederea verificării condiţiilor în care probele, cu privire la care s-au ridicat excepţii, au fost administrate de către organele de urmărire penală.

Altfel spus, Curtea constată că dispoziţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în această fază procesuală, în vederea verificării legalităţii administrării probelor în urmărirea penală, doar la înscrisurile noi prezentate de părţi şi persoana vătămată ori administrate la cererea acestora, revenindu-se, în acest fel, la formalismul constatat prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, paragraful 60, aşadar la “constatarea formală a legalităţii probelor”. În acest fel, se limitează independenţa judecătorului de cameră preliminară în realizarea actului de justiţie, pe de o parte, şi se încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil al părţilor şi persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.

Curtea constată că dispoziţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, limitând mijloacele de probă ce pot fi administrate în verificarea conformităţii probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanţiile de echitabilitate a procedurii, aduc atingere dreptului la apărare şi egalităţii de arme, componentă a dreptului părţilor şi persoanei vătămate la un proces echitabil. Curtea constată că este necesar ca, în procedura de cameră preliminară, verificarea legalităţii administrării probelor de către organele de urmărire penală să fie realizată, în mod nemijlocit, în contradictoriu cu părţile şi persoana vătămată, cu posibilitatea administrării oricăror mijloace de probă.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost admisă

Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 802/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 116/2018, şi constată că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate ori excepţiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara “oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituţională.