Problemele privind salarizarea personalului bugetar au făcut obiectul multor discuții și controverse determinate de modul neclar în care a fost redactat textul de lege, de faptul că unele acte normative au fost abrogate fără ca cele noi să clarifice anumite aspecte.

Această situație a determinat ca fiecare să interpreteze legea după bunul plac, ajungându-se la cazuri care au generat nemulțumirea angajaților din sectorul bugetar care s-au considerat nedreptățiți și și-au căutat dreptatea în instanță.

Caz practic

În 2015 Sindicatul S. a chemat în judecată Institutul de Psihiatrie S. solicitând anularea parțială a Hotărârii Comitetului Director din 20 mai 2015 cu privire la acordarea sporului de muncă în condiții deosebit de periculoase de 50% la salariul de bază, anularea deciziilor emise pe numele salariaților pentru aplicarea acestei hotărâri și obligarea angajatorului la plata diferențelor salariale rezultate din diminuarea sporului de muncă în condiții deosebit de periculoase de la 75% la 50% la salariul de bază începând cu data aplicării deciziilor contestate și până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Angajatorul a stabilit că sporul este de 50%, deși anterior emiterii acestor decizii contestate de sindicat sporul era de 75% la salariul de bază așa cum prevede Ordinul ministrului sănătății 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Sindicatul a susținut că Ministerul Sănătății nu a emis un nou regulament cu privire la aceste sporuri, ci a prorogat această măsură din 2011 și până în prezent.

Instanța a admis în parte acțiunea și a dispus anularea deciziilor și a obligat pe intimat să achite contestatorilor diferențele salariale rezultate din diminuarea sporului de muncă în condiții deosebit de periculoase de la 75% la 50% la salariul de bază începând cu 20 mai 2015, data emiterii deciziilor.

Împotriva acestei sentințe Institutul de Psihiatrie S. a declarat apel în cadrul căruia a fost sesizată ÎCCJ pentru a preciza dacă începând cu data de 1 ianuarie 2011 pentru cei care lucrează în sănătate, mărimea sporurilor și condițiile de acordare a acestora sunt cele din regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătății 547/2010.

Care a fost succesiunea legilor cu privire la aceste sporuri?

Ordinul ministrului sănătății 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a intrat în vigoare la 4 iunie 2010. Acest regulament stabilește locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea și modul de acordare a acestora.

La 1 ianuarie 2011 a intrat în vigoare legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și s-a stabilit că legea se va aplica în etape, prin modificarea succesivă a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare.

Articolul care a stabilit că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de  muncă și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament de fiecare minister. Realizarea acestui regulament a fost prorogată în fiecare an. Ultima prorogare fiind la 1 ianuarie 2017.

Ce a decis ÎCCJ?

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)  a emis Decizia 10/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 210 din 28 martie 2017. Analizând succesiunea legilor în această materie, ÎCCJ a stabilit că toate actele normative din 2010 și până în prezent au reluat prevederile privind valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare stabilite de legea 284/2010.

Știrile juridice prevăd că niciun angajat bugetar nu a primit plăți salariale în baza legii 284/2010, pentru că în fiecare an s-a amânat aplicarea sa, iar angajații au fost încadrați doar scriptic la noua grilă, dar, în realitate, au fost plătiți la nivelul salariilor în plată din decembrie 2009.

Practic, acest regulament care trebuia să vadă lumina zilei încă în ianuarie 2011 a fost amânat succesiv prin legile anuale de salarizare până în ianuarie 2017. Textele de lege adoptate anual cu privire la salarizarea personalului bugetar au stabilit că mărimea sporurilor care fac parte din salariul brut se menține la același nivel în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În lipsa acestui regulament din 1 ianuarie 2011 se aplică prevederile Ordinului 547/2010 care a fost emis în baza legii 330/2009. Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a stabilit că sporurile prevăzute în cuprinsul ei se vor aplica până când va apărea regulamentul.

La 1 ianuarie 2011 legea 330/2009 a fost abrogată de legea 284/2010, însă ÎCCJ consideră că prevederile sale se aplică și acum fiind o excepție de la principiul neretroactivității legii noi și cel al aplicării legii civile noi, pentru că regulamentul care ar fi trebuit să clarifice modul de acordare a sporurilor a fost amânat până la 1 ianuarie 2017. Astfel, și Ordinul 547/2010 continuă să își producă efectele.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că începând cu 1 ianuarie 2011 pentru cei care lucrează în sănătate, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor și condițiilor de acordare a acestora sunt cele din Ordinul 547/2010.

În concluzie?

Sunt categorii de bugetari care beneficiază de o serie de sporuri, lucru care te face să te gândești că acum există “spor de altitudine, spor de subteran, spor de pericol, spor de noapte etc. Înainte munceam cu spor. Astăzi muncim cu sporuri.” (Valeriu Butulescu)