S-a considerat că modul în care are loc executarea silită a salariilor persoanelor fizice este abuziv, ajungându-se la situații care au generat drame familiale, deoarece în cadrul executării era reținut întreg venitul debitorului atât de angajator, cât și de bancă.

Pentru a evita aceste abuzuri, a fost formulată o propunere legislativă conform căreia popririle pe salariile debitorilor puteau fi făcute doar de angajatori, conform legii. Inițial a fost adoptată de către Parlament ca fiind legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din venituri obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii. Guvernul României a considerat că această lege încalcă prevederile constituționale și a sesizat CCR pentru a stabili legalitatea acesteia.

Ce se dorea prin această propunere legislativă?

Se prevedea ca veniturile din muncă ale unei persoane fizice să poată fi executate silit prin executorii judecătorești în baza unor hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie. Executorii urmau să solicite angajatorului să facă reținerile din salariu și să vireze sumele aferente în contul biroului executorului judecătoresc cel mai târziu a doua zi după efectuarea plății salariilor .

Veniturile debitorilor prevăzute mai sus și virate în conturile lor bancare, de către angajatori, după efectuarea reţinerilor din acestea în baza unui titlu executoriu, nu mai pot face obiectul niciunei alte reţineri ulterioare, sub nici un motiv.

Se dorea ca toate conturile bancare în care este virat salariul unui debitor să fie exceptate de la executarea silită, tocmai pentru a evita ca reținerile salariale să fie făcute și de angajator și de bancă.

Se prevedea ca executorii judecătorești să fie obligați să se asigure pe toată durata executării că același titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă și/sau locul de plată al debitorului, cât și la conturile sale bancare. Executorii judecătorești aveau obligația de a se asigura că, atunci când extind executarea silită la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare, sumele pentru care se solicită executarea nu sunt dintre cele privind salariul și acestea nu au mai facut obiectul altor executări silite anterioare.

S-a instituit o abatere disciplinară a executorilor judecătorești care rețineau mai mult decât prevedea legea sau sume mai mari ca cele din titlul executoriu sau rețineau din conturile bancare ale debitorilor din sumele aferente salariilor virate în aceste conturi, sume care făcuseră deja obiectul unei executări silite anterioare, indiferent de motivul în baza căruia se fac aceste rețineri.

Ce a decis CCR?

CCR a pronunțat Decizia 710 care a fost publicată în Monitorul Oficial 1014 din 16 decembrie 2016. Analizând propunerea legislativă CCR consideră că este neclară și în dezacord cu dispozițiile Codului de procedură civilă.

Codul de procedură civilă a stabilit că sunt titluri executorii încheierile și procesele-verbale întocmite de executorii judecătorești prevăzute de lege, înscrisurile autentice, titlurile executorii notariale sau alte acte cărora legea le recunoaște puterea executorie. În cazul de față, se avea în vedere ca veniturile din muncă ale unei persoane fizice să poată fi executate silit prin executorii judecătorești în baza unor hotărâri judecătorești învestite cu formulă executorie, or noțiunea de titlu executoriu nu este limitată la hotărârile judecătorești și procedura de a învesti o sentință cu formulă executorie nu se mai aplică.

Nicio reținere din salariu nu poate depăși lunar jumătate din salariul net, iar în caz de pluralitate de creditori ai salariatului se va respecta următoarea ordine: obligațiile de întreținere (de exemplu pensia de întreținere pentru minor), contribuțiile și impozitele datorate către stat, daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite și acoperirea altor datorii.

Este în afara cadrului legal să se instituie prin această lege noi abateri disciplinare pentru executorii judecătorești. CCR consideră că aceste fapte nu pot constitui abateri disciplinare, pentru că eventualele acte de executare întocmite de executorii judecătorești cu încălcarea legii pot fi atacate la instanța competentă prin intermediul contestației la executare.

CCR consideră că aceasta încalcă prevederile constituționale, pentru că instituie o imunitate de executare a debitorului ce are la bază efectuarea prealabilă a unui act de executare prin reținerea unei sume de bani din veniturile salariale sau asimilate acestora, chiar dacă prin această reținere nu a fost atinsă cota din salariu sau din veniturile asimilate acestuia rezervată creditorilor.

Așa cum este întocmită, este înlăturată pentru viitor orice posibilitate de valorificare a titlului executoriu și operează cu privire la orice tip de creanță, deci și cu privire la pensia de întreținere pentru minor, aspecte care contravin legilor în vigoare și prevederilor constituționale.

În concluzie, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a stabilit că legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din venituri obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii este neconstituţională în integralitatea ei.