Experiențele trăite prin țări străine i-au făcut pe unii să declare: „fie pâinea cât de rea, e tot mai bine în țara mea”. Alții împărtășesc, mai degrabă, opinia exprimată într-o zicală arabă – „omul nevoiaș este asemenea unui străin, chiar și în țară la el”. Care este realitatea? Diferitele lipsuri și nevoi îi împing pe diferiți oameni să-și părăsească țările – vremelnic sau definitiv. De regulă, preferă statele prospere. Dar, uneori, destinația lor este… țara noastră!

OG 25/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor a fost publicată în „Monitorul Oficial” 670/2016. Care sunt actele normative modificate? OG 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, OUG 194/2002 privind regimul străinilor, Legea 122/2006 privind azilul în România.

Angajarea fără aviz. Este posibilă?

Străinii cu şedere legală pe teritoriul României pot fi încadraţi în muncă în baza avizului de angajare (obţinut de către angajatori în condiţiile OG 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor).

Însă, ca o excepție de la această regulă, nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor titulari ai dreptului de şedere vremelnică pentru muncă, încadraţi în activitate pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă cu timp parţial.

Acei străini care au calitatea de titulari ai dreptului de ședere temporară pentru a munci, care sunt încadrați în muncă pe teritoriul național cu contract de muncă cu normă întreagă, vor putea fi încadrați în muncă în România la un alt angajator, în lipsa avizului de angajare, doar cu un contract individual de muncă cu timp parțial, durata activității fiind de cel mult 4 ore zilnic.

De la data la care angajatorul va afla că Inspectoratul General pentru Imigrări a stabilit că străinului trebuie să i se aplice măsura returnării (în conformitate cu OUG 194/2002), contractul de muncă încheiat de străinul cu ședere legală pe teritoriul național va fi suspendat de drept.

Informarea (efectuată în scris) a angajatorului unui cetățean străin în ceea ce privește stabilirea obligației de returnare a respectivului cetățean va avea loc în cel mult 10 zile de la momentul la care a fost dispusă măsura cu pricina.

Primirea la muncă pe teritoriul național a unui străin în lipsa avizului de angajare sau de detașare, fie cu contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, fie în lipsa acestuia, reprezintă contravenție. Angajatorul prins asupra faptului riscă să fie amendat cu 10000-20000 de lei, pentru fiecare lucrător aflat în această situație.

Va fi sancționată, potrivit recentelor știri din contabilitate, tot cu o amendă de 10000-20000 lei pentru fiecare persoană aflată în această situație, contravenția care constă în primirea la muncă pe teritoriul național a unui străin cu ședere ilegală, fără a conta că respectivul a fost sau nu angajat cu contract individual de muncă.

Dreptul la protecție socială

Trebuie spus că străinii titulari ai dreptului de ședere temporară, având un loc de muncă sau fiind șomeri înregistrați, vor beneficia de un tratament identic cu acela aplicat românilor, în legătură cu condițiile de muncă – inclusiv în ceea ce privește salarizarea, accesul la educație, echivalarea studiilor, securitatea socială, asistența și protecția socială, asistența de sănătate publică, deducerile de impozit și accesul la servicii publice – inclusă fiind obținerea unei locuințe.

Totuși, din ultimele noutăți legislative rezultă că străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă dobândit în temeiul avizului de angajare pentru lucrători sezonieri ori ai dreptului de ședere temporară în scop de detașare nu vor putea beneficia de un tratament similar celui aplicat cetățenilor români în ceea ce privește asistența și protecția socială.

Comunicarea datelor statistice

Comisiei Europene îi vor fi transmise, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, date statistice legate de numărul documentelor prin care a fost acordat dreptul de ședere și de muncă în scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră eliberate pentru întâia oară. În măsura posibilităților, va fi transmis numărul cetățenilor străini al căror drept de ședere în scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră a fost prelungit/anulat/revocat.

Aceste date statistice vor fi prezentate separat, în funcție de cetățenie și, dacă se va putea, în funcție de durata dreptului de ședere acordat și de sectorul economic. Perioada de referință a datelor statistice hărăzite comunicării este un an calendaristic. Ele trebuie să fie comunicate Comisiei Europene nu mai târziu de șase luni de la finalul anului de referință.

Luarea în custodie

Au fost operate modificări și în ceea ce privește luarea în custodie publică în cadrul procedurii de determinare a statului membru responsabil (prevăzută în Legea 122/2006). Luarea în custodie publică se dispune, în scris, prin ordonanţă motivată, de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile și la cererea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări împotriva solicitantului ce prezintă un risc sporit de sustragere de la procedura transferului.

Acum, noile știri juridice arată că străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică în condiţiile de mai sus pot depune, în termen de cinci zile, o plângere în justiție, la curtea de apel într-a cărei rază de competenţă teritorială e situat locul de cazare.

În acest caz, instanța este obligată să soluţioneze plângerea în trei zile de la data primirii sale. Se precizează că hotărârea instanţei va fi definitivă și că plângerea efectuată împotriva măsurii nu va suspenda măsura luării în custodie publică, după cum nu poate să suspende nici procedura determinării statului membru responsabil.

Respectarea legilor locului

„Niciun individ nu trebuie să fie privit ca un străin de către un alt om, deoarece el este… tot un om.” A spus-o Cicero, faimosul filosof și orator al Romei antice. Aceasta ar fi bine să fie atitudinea față de noii-veniți, cu condiția ca oaspeții să nu ofere motive de neîncredere și cu condiția să respecte legea locului, drepturile autohtonilor. Respectând legea locului, noul-venit are șanse să-și găsească locul, aici!