Învoirea salariatului este o situaţie des întâlnită de angajatori şi salariaţi şi este important să elucidăm unele aspecte.

Aceată situaţie nu are reglementare în C. Muncii sau în alt act normativ ci îşi întemeiază legalitate pe principiul libertăţii de voinţă a părţilor.

În baza principiului libertăţii de voinţă a părţilor contractului individual de munca, învoirea se acordă de către angajator, atunci când este de acord cu solicitarea salariatului de a lipsi temporar de la locul de munca în vederea rezolvării unor interese personale.

Învoirea  nu suspenda contractul de muncă al salariatului şi nu se înregistreaza în Revisal.

În zilele în care salariaţii vor fi învoiţi, ei vor fi pontaţi “învoit” şi îşi vor primi salariul fără niciun fel de reţinere.

Salariatul trebuie să înainteze angajatorului o cerere de învoire iar acesta, dacă este de acord, o va aproba. În cerere se vor specifica ziua sau orele solicitate şi motivele învoirii.

Salariatul îşi va primi drepturile băneşti pe zilele în care este învoit, indiferent dacă a fost învoit o oră, două ore sau întreaga zi. Acesta va stabili de comun acord cu angajatorul şi modul de recuperare a timpului de lucru pentru care a fost învoit.