Natalitatea din România este în pragul colapsului și, deși toată lumea se arată îngrijorată de acest fenomen, nimeni nu mișcă un deget pentru a-i stimula pe români să aducă pe lume copii. Îngrijorător este faptul că rata natalității în rândul românilor este mai mare peste hotare decât în țară, fapt ce arată că mulți români au ales calea străinătății pentru a-și duce traiul.

Populația României dispare cu viteza de 248 de români pe zi și am ajuns un popor preponderent îmbătrânit. Este un fenomen îngrijorător care va duce în timp la dispariția fizică a noastră ca și nație. În spatele unor promisiuni care sunt doar vorbe în vânt, politicile de susținere a natalității și de încurajare a tinerelor să își mărească familia aducând pe lume copii, sunt inexistente. Legile par că sunt create să descurajeze pe femei să devină mame, nesiguranța locului de muncă îi aduce pe tineri în situația de a pune pe primul loc cariera și de a-și asigura un viitor sigur în afara granițelor.

O astfel de lege care a generat controverse și a determinat sesizarea CCR pentru a decide asupra constituționalității sale este OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Care a fost obiectul concret al excepției de neconstituționalitate?

În cadrul unui dosar de pretenții cu privire la indemnizația de maternitate, a fost invocată excepția de neconstituționalitate a art. 33 din OUG 158/2005 care prevede că anumite categorii de asigurați care își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori primesc indemnizațiile prevăzute de OUG de la fiecare dintre aceștia. S-a apreciat că este o prevedere neconstituțională pentru că nu permite unei persoane cu o profesie liberală care este și salariat să beneficieze de indemnizație de maternitate într-un cuantum raportat la toate veniturile obținute și pentru care a plătit contribuția pentru concedii și indemnizații.

De exemplu, o persoana care este salariată și în același timp judecător sau procuror va primi o indemnizație de maternitate calculată raportat la ambele venituri realizate, dar, dacă este salariat și avocat, va primi indemnizație de maternitate doar pentru veniturile obținute ca și salariat, chiar dacă a contribuit pentru această indemnizație în ambele calități.

Astfel, articolul din OUG care permite anumitor categorii de asigurați să beneficieze de indemnizație de maternitate corespondentă mai multor surse de venit și exclude alte categorii de asigurați de la acest drept, instituie un tratament juridic diferit între persoane aflate în situații asemănătoare și restrâng dreptul de a beneficia de concediu de maternitate.

Se susține că textul de lege nu este clar și previzibil, pentru că din conținutul său nu se înțelege că nu va primi indemnizația de maternitate și pentru veniturile realizate ca și avocat.

Ce prevede textul de lege criticat?

Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente și dacă desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute anterior.

Pentru cel asigurat care se află în două sau mai multe situații prevăzute mai sus și care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori fiind asigurată la fiecare, indemnizațiile se calculează și se plătesc de fiecare angajator.

Ce a decis CCR?

 CCR a pronunțat Decizia 460/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 809 din 12 octombrie 2017. Știrile juridice arată că acordarea indemnizației este condiționată de plata de către angajatori a contribuției aferentă acesteia.

Prevederile art 33 din OUG 158/2005 stabilesc că o persoană asigurată aflată în cazurile enumerate și care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori unde este asigurată, va beneficia de indemnizație de la fiecare angajator. Casele de asigurări sociale au interpretat că  o persoană care este salariată și în același timp desfășoară o activitate independentă plătind contribuția aferentă pentru ambele calități, va primi o indemnizație de asigurări calculată doar în raport cu veniturile realizate ca salariată.

Această interpretare nu a fost confirmată de instanța de judecată care a stabilit că indemnizația de maternitate primită în calitate de salariat nu exclude dreptul de a beneficia de indemnizație de maternitate și în raport de calitatea de avocat, cât timp s-au achitat cotele de contribuție aferente ambelor surse de venit.

Tot OUG 158/2005 prevede că pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiții: să îndeplinească stagiul minim de cotizare și să prezinte adeverința de la plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A. Aceste dispoziții de lege nu fac nicio diferență între diversele categorii de asigurați prevăzute în acest act normativ.

CCR apreciază că îndeplinirea obligațiilor legale cu privire la stagiul de cotizare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate publică trebuie să dea dreptul tuturor persoanelor care au contribuit la o indemnizație de maternitate calculată în raport cu toate veniturile pentru care a plătit contribuția.

CCR admite sesizarea și stabilește că art. 33 din OUG 158/2005 exclude posibilitatea acordării indemnizației de maternitate calculate în raport cu toate veniturile pe baza cărora s-a calculat și plătit contribuția pentru concedii și indemnizații, în alte situații decât cele prevăzute expres de acest text de lege, privând de acest drept anumite categorii de asigurați, este neconstituțional.

De ce o fi scăzut natalitatea?

Văzând că nimeni nu mișcă un deget pentru a susține natalitatea din România, dar toți se lamentează că populația scade și îmbătrânește nu poți să nu te gândești că, la noi, de sărăcie, chiar și barza a luat drumul străinătății. Să fie asta cauza scăderii natalității?