Din conţinutul art. 65 Codul Muncii reies condiţiile esenţiale ce se impun a fi întrunite pentru a dispune concedierea pe acest temei legal, respectiv desfiinţarea locului de muncă este efectivă, are o cauză reală şi este serioasă.
Desfiinţarea locului de muncă este efectivă, atunci când acesta este suprimat din structura funcţional-organizatorică a angajatorului, evidenţiată în statul de funcţii şi organigramă şi implică cu necesitate caracterul definitiv al desfiinţării.

Potrivit ştirilor juridice, desfiinţarea locului de muncă are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv, adică este impusă de dificultăţi economice sau transformări tehnologice etc., şi este serioasă, când se impune din necesităţi evidente privind îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea.

În cele ce urmează vom prezenta un caz practic.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului reclamantul A.N. a chemat în judecată pârâta C.N.P.R. SA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea Deciziei nr. 911/04.07.2012 emisă de Directorul General al companiei prin care s-a dispus concedierea sa din funcţia de Director Operaţional al O.J.P.A., ca fiind netemeinică şi nelegală.

În motivarea acţiunii, reclamantul arată, în esenţă, că decizia atacată este lovită de nulitate absolută deoarece nu respectă prevederile art. 76 Codul Muncii, respectiv nu cuprinde motivele concedierii, este nelegală şi netemeinică, deoarece reorganizarea este doar una formală, nefiind determinată de lipsa de utilitate a postului de director operaţional judeţean în condiţiile în care atribuţiile acestuia sunt  exercitate în continuare de Şeful Oficiului Judeţean, situaţia de fapt existentă după concedierea reclamantului fiind identică cu cea existentă cât timp reclamantul a îndeplinit funcţia de Director judeţean si înainte de emiterea Deciziei  140/30.05.2012.

Prin întâmpinarea  formulată, pârâta C.N.P.R.SA, a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii pendinte.

Potrivit ştirilor juridice, Curtea reţine că în ceea ce priveşte caracterul real şi serios al cauzei, care a determinat concedierea, se reţine că, pentru a fi îndeplinită condiţia impusă de art. 65 alin. 2 din Codul muncii, este suficient ca angajatorul să urmărească eficientizarea propriei activităţi, în scopul utilizării cu randament maxim a resurselor umane şi financiare, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotărî asupra modalităţii în care îşi organizează activitatea. Instanţa a respins acţiunea ca nefondată

Instanţa de recurs reţine că a existat o cauză reală, făcându-se comparaţia organigramelor iar un număr de 773 angajaţi au fost concediaţi.

DE REŢINUT!

Desfiinţarea locului de muncă este efectivă, atunci când acesta este suprimat din structura funcţional-organizatorică a angajatorului, evidenţiată în statul de funcţii şi organigramă şi implică cu necesitate caracterul definitiv al desfiinţării. Are o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv, adică este impusă de dificultăţii economice sau transformări tehnologice etc., şi este serioasă, când se impune din necesităţi evidente privind îmbunătăţirea activităţii şi nu disimulează realitatea.