Omisiunea instanței de a comunica întâmpinarea ne mai aduce o condamnare la CEDO!


justitie3
Se spune că „justiția târzie este justiție nulă.” (William Gladstone) Pentru toți cei care au crezut în dreptate și au sperat că o vor găsi în România, dar s-au înșelat amarnic, ultima șansă pentru ca adevărul să triumfe a fost CEDO.

Și cazul de astăzi ne arată radiografia unei Românii pur birocratice, dar nu când trebuie, a unui sistem rigid în care lupta pentru dreptate înseamnă de multe ori o misiune imposibilă.  Povestea lui S.M. poate fi a oricăruia dintre noi, care am dat piept cu sistemul judiciar românesc.

Povestea începe cam așa…

În octombrie 2005 S.M. a împrumutat o sumă de bani soților G pentru care aceștia au garantat cu o ipotecă asupra a două imobile proprietatea acestora. Contractul de împrumut a fost încheiat la notar și garanția imobiliară înscrisă în cartea funciară. În noiembrie 2006 văzând că nu i s-a restituit suma de bani, S.M. a procedat la executare silită imobiliară. În mai 2009 cele două imobile au fost vândute la licitație și adjudecate de S.M.

AFP a contestat executarea silită pe motiv că cele două imobile nu mai aparțineau celor doi soți care le pierduseră în 2008. AFP a susținut că din cercetările executorului rezultă că imobilele fuseseră dărâmate și în locul lor fusese construită o clădire nouă. În cadrul acestui proces, în iunie 2009 S.M. a cerut respingerea acțiunii pe motiv că autoritățile financiare nu au înscris în cartea funciară anularea dreptului de proprietatea al celor doi soți G și, în plus, la data la care el a împrumutat banii s-a eliberat un certificat fiscal care atesta că cei doi soți nu aveau datorii și imobile sechestrate.

În martie 2010, instanța admite acțiunea AFP. În iulie 2010 S.M. prin avocatul care l-a reprezentat la judecătorie a formulat recurs. În august 2010 AFP depune întâmpinare pe care instanța nu  a comunicat-o lui S.M. Instanța a fixat termen la 1 septembrie 2010. Anterior acestei date S.M. a depus o cerere de amânare a cauzei pentru a-și angaja un avocat care să îl reprezinte în recurs. S.M. a precizat că a suferit o intervenție chirurgicală și nu s-a putut deplasa pentru a -și angaja un avocat, fapt atestat de certificatul medical atașat cererii. Prin cererea depusă a solicitat să îi fie comunicată eventuala întâmpinare a AFP.

La termenul de judecată tribunalul a constatat că nu s-a prezentat nimeni, a rămas în pronunțare și a dat sentința în aceeași zi, respingând recursul lui S.M. Considerându-se nedreptățit, S.M. s-a adresat CEDO pe motiv că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

 Ce a decis CEDO?

În 26 ianuarie 2016 CEDO  a pronunțat hotărârea care a fost publicată în Monitorul Oficial 826 din 19 octombrie 2016. Principala nemulțumire a lui S.M. a fost faptul că tribunalul a examinat recursul fără să îi ofere posibilitatea de a formula apărări față de răspunsul formulat de AFP prin întâmpinare. În plus, i s-a încălcat și dreptul la apărare și principiul contradictorialității, instanța neținând cont de cererea sa de amânare pentru a-și angaja un avocat.

CEDO constată că nimeni nu a contestat faptul că întâmpinarea depusă de AFP în recurs nu a fost comunicată lui S.M. și că acesta nici nu a fost prezent la termenul de judecată și nici nu a fost reprezentat. Pentru a ne afla în fața unui proces echitabil, fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere, astfel încât să nu se situeze într-o poziție de dezavantaj față de cealaltă parte.

Era obligația instanței de a da posibilitatea lui S.M. să cunoască conținutul întâmpinării și să se apere. Astfel, S.M. nu a beneficiat de  o procedură judiciară contradictorie așa cum prevede legea.

Să se revizuiască…primesc!

CEDO consideră că singura reparație care ar trebui aplicată lui S.M. ar fi reluarea procesului prin procedura revizuirii în fața instanțelor din România. Astfel, S.M. în baza hotărârii CEDO va putea solicita revizuirea hotărârii din recurs.

S.M. a cerut sume de bani pentru prejudiciul material și moral cauzat de nedreptatea care  i s-a făcut (300.000 EUR pentru  valoarea imobilelor adjudecate, 114.800 EUR pentru chiriile pe care le-ar fi putut percepe de la aceste imobile și suma de 50.000 EUR pentru prejudiciul moral suferit). Și a primit de la CEDO doar 900 EUR pentru prejudiciul moral, fără să primească niciun ban pentru prejudiciul material.

Și uite așa, în termen de 3 luni de când hotărârea CEDO rămâne definitivă statul român va achita lui S.M. 900 EUR pentru că nu i s-a comunicat întâmpinarea așa cum era prevăzut de lege și i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.