S-ar putea spune că atunci când îi dăruiești unui om nevoiaș o pâine, el va avea hrană în acea zi, însă dacă-i vei destăinui tainele meseriei de brutar – sau ale altui meșteșug, și îi vei găsi de lucru, el nu va mai răbda de foame niciodată. Observație valabilă 100%, cu doar o condiție: celui ajutat trebuie să-i placă munca.

Economia socială constituie, prin definiție, ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile și producerea ori furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări.

În categoria persoanelor vulnerabile, în accepțiunea Legii 219/2015 privind economia socială, se încadrează persoanele aflate în sistemul de protecție a copilului, persoanele care provin din sistemul de protecția copilului, persoanele din familiile ce primesc ajutor social (venitul minim garantat), persoanele care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei, persoanele ce solicită azil sau beneficiază de protecție internațională, persoanele fără adăpost. Sau orice altă persoană ce riscă să-și piardă capacitatea de satisfacere a nevoilor cotidiene de viață!

Calitatea de întreprinderi sociale o pot avea societăţile cooperative de gradul I, cooperativele de credit, asociaţiile, fundaţiile, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau ale pensionarilor, societăţile agricole, orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de înfiinţare şi organizare, cumulativ, definiţia şi principiile economiei sociale.

 

Care-s principiile economiei sociale? Iată-le!

1. Individul și obiectivele sociale au prioritate față de profit.

2. Atenția acordată solidarității și responsabilității colective.

3. Interesele membrilor asociați trebuie să fie convergente cu interesul general ori cu interesele unei anumite colectivități.

4. Membrii vor execita un control democratic asupra activităților realizate.

5. Asocierea în formele organizatorice caracteristice economiei sociale va avea un caracter liber, voluntar.

6. Independența raport cu autoritățile publice, personalitatea juridică distinctă și autonomia de gestiune.

7. Cea mai mare parte a profitului sau a excedentului financiar trebuie dirijată înspre atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivități sau interesului personal nepatrimonial al membrilor.

 

Cum se dobândește atestatul de întreprindere socială?

În „Monitorul Oficial” 660/2016 a văzut lumina tiparului HG 585/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 219/2015 privind economia socială. Să-i examinăm conținutul!

Atestatul de întreprindere socială poate fi dobândit numai de către persoanele de drept privat ce, prin propriile acte de înființare și funcționare, pot dovedi că activitatea lor are un scop social și care respectă principiile și criteriile Legii privind economia socială.

Pentru a dobândi atestatul, persoanele juridice de drept privat vor trebui să depună/să trimită la AJOFM o cerere pentru acordarea atestatului și actele de înființare și funcționare. Dacă pentru societățile cooperative de gradul I actele de înființare și funcționare sunt actul constitutiv și autorizația de funcționare emisă de către ONRC, în cazul cooperativelor de credit acestea sunt statutul și autorizația de funcționare pe care a acordat-o BNR, în vreme ce pentru asociații și fundații sunt necesare actul constitutiv și statutul, dar și certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor.

În cazul caselor de ajutor reciproc ale salariaților, actele de înființare și funcționare sunt actul constitutiv și statutul, plus certificatul de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor, la fel ca și pentru casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.

În cazul societăților agricole, sunt necesare actul constitutiv și statutul, plus copia încheierii de înscriere în registrul specific acestui gen de societăți. Din nou-apărutele știri juridice rezultă că documentele de mai sus vor fi prezentate în copie certificată pentru conformitatea cu originalul de către reprezentantul legal ori de către o persoană anume împuternicită, care va iscăli și cererea pentru acordarea atestatului.

Aceste documente vor fi utilizate de către agenția de ocupare a forței de muncă la evaluarea îndeplinirii criteriilor de atestare. Cererile vor fi soluționate în cel mult 30 de zile de la momentul în care a fost înregistrată documentația.

AJOFM sau, după caz, agenția de ocupare a forței de muncă a municipiului București, va întocmi o notă de constatare, prin compartimentul pentru ecomomie socială. Nota de constatare va trebui să cuprindă prezentarea situației referitor la satisfacerea/nesatisfacerea cerințelor legale pentru atestarea ca întreprindere socială, plus propunerea pentru acordarea/neacordarea atestatului.

Pornind de la nota de constatare și de la documentele furnizate de către solicitant, persoana care are calitatea de director executiv al AJOFM va aproba sau va respinge, printr-o decizie, acordarea atestatului. Atestatul va fi identificat prin număr, serie, data eliberării, fiind imprimat în format tipizat.

 

Cum se acordă marca socială?

Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială ce are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi reprezentând minimum 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor. Scopul întreprinderii sociale e lupta împotriva excluziunii, discriminării, şomajului, prin inserţia socioprofesională a persoanelor defavorizate. Marca socială poate fi solicitată doar de către întreprinderile sociale ce țin seama de aceste condiții!

Pentru a obține marca socială ce atestă statutul de întreprindere socială de inserție, întreprinderile sociale care au dobândit atestatul vor furniza agențiilor de ocupare a forței de muncă într-a căror rază teritorială își au sediul o cerere pentru acordarea mărcii sociale, situația privind personalul angajat cu contract de muncă, contractele individuale de muncă ale celor ce fac parte dintr-un grup vulnerabil și documentele prin care e dovedit faptul că aceștia fac parte din grupul vulnerabil.

Directorul executiv al agenției de ocupare va aproba sau va respinge acordarea mărcii sociale, pe baza documentației furnizate de către solicitant și a notei de constatare alcătuite de către agenția de ocupare a forței de muncă.

 

Sprijinirea celor ce oferă sprijin

Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, la crearea de locuri de muncă, la implicarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile în activităţi economice şi sociale, facilitând accesul acestora la resursele comunităţii.

De notat că întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de anumite facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale, cum ar fi atribuirea unor spaţii/terenuri aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost acordată marca socială, sprijin în promovarea produselor realizate/serviciilor prestate/lucrărilor executate în comunitate, precum şi-n identificarea unor pieţe de desfacere sau, potrivit unor noutăți din fiscalitate, anumite scutiri de taxe şi impozite.

Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, cu respectarea legislației domeniului. În domeniul economiei sociale și în legătură cu sprijinul de stat ar trebui să se aplice întotdeauna un principiu simplu: susține și vei fi susținut, ajută și vei fi ajutat!