Pentru orice părinte care-şi merită pe deplin acest nume, educaţia şi sănătatea copilului său reprezintă preocupări de prim rang. Totodată, orice stat guvernat în mod responsabil ar trebui să manifeste un viu şi neîncetat interes faţă asigurarea sănătăţii şi educării tinerei generaţii!

Nu se poate vorbi despre o strategie naţională de sănătate, fără a acorda atenţia cuvenită medicinei şcolare, graţie căreia se pot preveni, diagnostica şi chiar trata numeroase afecţiuni, se poate face o educaţie sanitară corespunzătoare şi se pot promova obiceiurile sănătoase.

Recent, la Senat a fost înregistrat pentru dezbatere un proiect de Lege privind medicina şcolară, sub nr. B618/2014. Acolo, asistenţa medicală şcolară este descrisă ca ansamblul măsurilor de medicină preventivă şi asistenţă medicală de urgenţă, efectuate pe parcursul procesului educativ, cu obiectivul promovării şi monitorizării sănătăţii preşcolarilor, elevilor şi studenţilor. În continuare, vom analiza această propunere legislativă!

 

Care va fi componenţa echipei medicale?

În serviciile de medicină şcolară vor fi incluse atât serviciile medicale oferite în cadrul cabinetelor medicale, cât şi cele furnizate de către cabinetele de medicină dentară. Cabinetele de medicină şcolară vor trebui să fie autorizate sanitar şi vor fi localizate ori în incinta unităţilor de învăţământ, ori în centre anume statornicite.

Activitatea medicală din cabinetele de medicină şcolară se va realiza prin echipe medico-şcolare cu profil de asistenţă medicală profilactică şi curativă de urgenţă şi cu profil de medicină dentară profilactică şi curativă de urgenţă.

Dacă proiectul de lege privind medicina şcolară se va bucura de susţinerea şi de voturile senatorilor şi deputaţilor, fiind adoptat, promulgat şi publicat în “Monitorul oficial”, ar urma ca în fiecare cabinet de medicină şcolară să activeze echipe alcătuite din:

– un medic absolvent de medicină generală (specializat în medicină de familie sau pediatrie). Şi cum este criză mare de medici, vor fi acceptaţi şi doctorii fără rezidenţiat, având competenţe limitate;

– un medic stomatolog;

– un asistent medical (generalist, de igienă şcolară sau pediatru);

– un asistent stomatolog;

Preşcolarii înscrişi la gădiniţele cu program prelungit vor beneficia, în timpul programului de activitate, de asistenţă medicală prin arondarea unităţilor pe care le frecventează la cabinetele medicale din şcolile cele mai apropiate, dacă în incinta grădiniţelor nu există cabinete. Activitatea cabinetului de medicină şcolară se va desfăşura pe toată perioada anuală de activitate didactică din unitatea de învăţământ.

 

Medicii… de şcoală

În sectorul public, consiliile locale vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de medicină şcolară, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi prin direcţiile de sănătate publică. Dacă proiectul va trece cu bine prin Parlamentul României, noile ştiri juridice vor aduce clarificări cu privire la modul în care se va proceda atunci când posturile de medic şi asistent din schema de personal nu sunt ocupate ori sunt ocupate doar în parte. Ştiţi, vechea problemă a insuficienţei medicilor!

Atât acolo unde medicii sunt prea puţini, cât şi acolo unde elevii sau preşcolarii sunt într-un număr prea mic pentru a se justifica angajarea de personal pentru cabinetul medical, se va recurge la externalizarea serviciilor. În concret, la nivel local se vor încheia contracte de furnizare a acestor servicii atât cu un cabinet de medicină de familie, cât şi cu un cabinet de medicină dentară. Îndatorirea încheierii contractelor de asistenţă stomatologică sau medicală revine autorităţilor publice locale pe a căror rază administrativă funcţionează respectivele unităţi de învăţământ.

Medicul de medicină şcolară va fi salarizat conform grilelor din sectorul sanitar. El trebuie să fie membru al Colegiului Medicilor şi va trebui, potrivit ştirilor juridice, să efectueze un stagiu pregătitor de trei luni, dintre care: o lună într-o secţie de urgenţă, o lună într-o secţie de pediatrie şi una într-o secţie de epidemiologie.

 

Cabinetele medico-şcolare vor avea destul de lucru!

Cabinetele medicale şcolare se subordonează autorităţilor administraţiei publice locale iar coordonarea şi organizarea lor din punct de vedere profesional va fi efectuată de către Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. În cazul în care apar accidente colective, focare de boli transmisibile sau afecţiuni cu caracter epidemic, echipa medico-şcolară va colabora cu reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii.

Deseori, personalul medical va colabora cu psihologul ce acordă asistenţă preşcolarilor, şcolarilor şi studenţilor. Se va acţiona şi în direcţia integrării şcolare a copiilor cu dizabilităţi. De asemenea, se va asigura asistenţă medicală curativă pentru elevii şi studenţii care au domiciliul într-o localitate diferită de cea în care se află şcoala frecventată. Medicii şi asistenţii medicali din cabinetele şcolare vor supraveghea administrarea unor scheme terapeutice în cursul procesului educaţional.

O prevedere importantă a proiectului de lege se referă la organizarea cursurilor de prim-ajutor şi de educaţie sanitară, pentru elevi. Aceste cunoştinţe se pot dovedi inestimabile, într-o situaţie critică. Fiecare dintre noi ar trebui să ştie ce să facă (şi ce nu) faţă de victima unor vătămări apărute din pricina unui şoc mecanic, a asfixiei, a electrocutării, a ingestiei sau inhalării unor substanţe nocive.

Într-un moment de cumpănă, noţiunile de prim-ajutor pot face aproape din oricine un salvator de vieţi. De aceea ar fi bine să ni le însuşim încă de la şcoală. Pentru a fi difuzate aceste importante cunoştinţe, în şcoli şi licee se vor organiza, în colaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică şi Crucea Roşie,  cursuri de prim-ajutor şi de educaţie sanitară cu tematică variată (minim un curs pe anul şcolar).

De o mare importanţă, având în vedere fenomenele curente, e şi propunerea introducerii cursurilor pentru combaterea consumului de droguri şi a altor substanţe similare. Cursurile în care se va discuta despre consecinţele dramatice pe care le poate avea asupra sănătăţii şi a comportamentului social consumul unor plante şi substanţe stupefiante sau psihotrope, se vor organiza începând din învăţământul gimnazial şi vor fi eşalonate pe minimum patru module într-un an şcolar.

 

De unde vor veni banii?

De fiecare dată când e vorba despre cheltuieli noi, iscate de vreo lege la fel de nouă, trebuie precizate sursele de finanţare. Conform noii propuneri legislative, măsurile despre care am discutat vor fi puse în practică cu fonduri provenite de la bugetul de stat (transferate către consiliile locale de la bugetul sănătăţii), de la bugetele locale, din contractele de cercetare, precum şi din donaţii şi sponsorizări.

Reţeaua medicală şcolară e privită de multă vreme ca un soi de Cenuşăreasă. S-a discutat, prin diverse cabinete (nu tocmai medicale!) chiar şi despre desfiinţarea sa. Mai apoi, responsabilitatea cabinetelor medicale şcolare a fost pasată consiliilor locale. Dar n-a fost emisă, aşa cum s-ar fi cuvenit, şi o lege specială privind cabinetele medicale din şcoli. Tergiversarea acestei probleme nu va face decât să restrângă accesul unui număr imens de elevi la asistenţa medicală, la profilaxie şi la educaţia sanitară.

Iar când vine vorba despre sănătatea, educaţia şi viitorul tinerei generaţii nu se poate pretinde nicicând că, pe moment, există alte probleme, mai importante. Sunt priorităţi de rangul întâi pentru existenţa oricărei naţiuni!