Înainte ca valul crizei să lovească și România, făcând-o să se clatine, citeam în cărți că „șomajul este modalitatea capitalismului de a te face să cultivi o grădină.” (Orson Scott Card) Sigur că până nu am pățit-o pe pielea noastră am crezut că sunt doar teorii fără aplicabilitate practică. Pierzându-și locurile de muncă “mai mulți șomeri din țara noastră/Grăbiți, trec granița albastră./De au noroc, de oameni buni:/Îngenunchează la… căpșuni”(Nistor I.Bud)

Precum aceia care au luat drumul străinătății, tinerii absolvenți renunță să încerce să își caute un loc de muncă, visând la ajutorul de șomaj. „Luând licența de curând,/Fără să facă mult tapaj,/S-a așezat, frumos, la rând,/Ca să se-nscrie la șomaj” (Corneliu Costăchescu)

În fața atâtor șomeri nemotivați să-și caute un loc de muncă, legiuitorul a considerat că se impunea luarea unor măsuri pentru a-i stimula, pe aceștia, să se angajeze. Potrivit legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial 103 din 6 februarie 2002, lege modificată și completată de către legea 250/2013, publicată în Monitorul Oficial 457 din 24 iulie 2013 au fost introduse două prime de mobilitate: cea de încadrare și cea de instalare.

Cui se adresează aceste prime?

Acest ajutor din partea statului se acordă oricărui șomer care reușește să se angajeze și se deplasează în alte localități pentru a munci. Ajutorul este asigurat din bugetul asigurărilor de șomaj și se acordă doar la cerere.

Prima de încadrare se va acorda celor care vor munci într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care aceștia își au domiciliul stabil. Prima de încadrare este în cuantum de 1.000 lei (de două ori valoarea indicelui de referință –ISR,  care este de 500 lei).

Prima de instalare se va acorda șomerilor care vor lucra în altă localitate și, ca urmare a acestui fapt, sunt nevoiți să-și schimbe domiciliul. Ei vor primi suma de 3.500 lei (de șapte ori valoarea ISR). Cu titlu de știri juridice, s-a stabilit că nu se consideră schimbare de domiciliu dacă localitatea unde persoana va lucra aparține aceleiași unități administrativ-teritoriale (comună, oraș, municipiu sau sectoarele municipiului București).

Rețineți! Cele două prime nu se pot cumula și se vor acorda celor care se încadrează în muncă pe o durată de cel puțin 12 luni. Cu titlu de știri juridice, legiuitorul a stabilit că drepturile se pot solicita în maxim 12 luni de la data încadrării în muncă. Aceste prime de mobilitate se acordă atât persoanelor care beneficiază de indemnizația de șomaj, cât și șomerilor de lungă durată înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

 În ce condiții trebuie restituite primele de mobilitate?

În cazul în care contractul de muncă încetează mai devreme de 12 luni de la data încadrării în muncă din motive ce țin de persoana angajatului, legiuitorul a decis obligarea șomerilor la restituirea integrală a sumelor primite de la stat. De exemplu, în caz de demisie, concediere pe motiv de sancțiune disciplinară, dacă este arestat mai mult de 30 de zile sau condamnat, va fi obligat să restituie sumele primite. Dacă angajatul pleacă de la locul de muncă din motive neimputabile lui, cum ar fi desființarea postului, atunci nu va trebui să restituie prima primită.

Cu titlu de știri juridice, s-a stabilit că, dacă beneficiarii nu restituie sumele primite, atunci recuperarea acestora se va face pe baza angajamentelor beneficiarilor, care constituie titluri executorii.

Caz practic

Doamna S.V. a primit în 9 iulie 2013 o decizie prin care Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) îi solicită să restituie suma de 3.500 lei, reprezentând primă de instalare acordată lui S.V. în iunie 2010. Împotriva acestei decizii, S.V. a formulat contestație la executare și a susținut că a fost depășit termenul general de prescripție de 3 ani de la momentul emiterii deciziei contestate.

Pârâta AJOFM a susținut, în apărarea sa, că termenul aplicabil pentru recuperarea debitului de la doamna S.V. este cel prevăzut de către Codul de Procedură Fiscală, respectiv 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la recuperarea debitului. AJOFM a considerat că măsurile de executare luate pentru recuperarea primei de instalare de la S.V. au fost luate în baza unui Ordin al AJOFM care aprobă procedura privind efectuarea  executării silite a debitelor rezultate din sistemul asigurărilor de șomaj.

Instanța a admis contestația la executare a lui S.V. și a dispus anularea deciziei atacate, motivând că a fost emisă cu încălcarea articolului 47 alin. 2 din legea 76/2002, care prevedea că termenul de prescripție este de 3 ani, iar nu 5 ani cum a susținut AJOFM. Practic, decizia a fost emisă de AJOFM cu depășirea termenului general de prescripție de 3 ani.

Împotriva acestei decizii, AJOFM a formulat apel și, în cadrul soluționării căii de atac, instanța a sesizat ÎCCJ pentru a pronunța o hotărâre prealabilă, prin care să arate care este termenul de prescripție care se aplică în acest caz. Până la pronunțarea deciziei de către ÎCCJ, judecarea dosarului lui S.V. a fost suspendat.

Ce a decis ÎCCJ?

Analizând actele dosarului, ÎCCJ a pronunțat decizia 10/2014, publicată în Monitorul Oficial 832 din 14 noiembrie 2014, prin care a stabilit cum se va interpreta art. 47 alin. 2 din legea 76/2002. Acest articol prevede că sumele încasate necuvenit se vor recupera de la beneficiari în termenul general de prescripție.

Potrivit legii, termenul general de prescripție este de 3 ani și reprezintă intervalul de timp în care trebuie exercitat dreptul la acțiune, sub sancțiunea pierderii acelui drept.

Pârâta AJOFM a susținut că a emis decizia în baza unui ordin al său care aprobă procedura de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din sistemul asigurărilor de șomaj. Acest ordin  nu crează un conflict între art. 47 alin. 2 din legea 76/2002 (care prevede termenul de prescipție de 3 ani) și Codul de Procedură Fiscală. Cu titlu de știri juridice, s-a considerat că doar executarea silită a titlului executoriu emis în baza art. 47 alin. 2 din legea 76/2002 va fi realizată conform Codului de Procedură Fiscală, iar nu și emiterea lui.

Cu titlu de știri juridice, ÎCCJ a decis că termenul de prescripție de la art. 47 alin. 2 din legea 76/2002 este cel general, de 3 ani.

Stimularea șomerilor

Statistic discutând, aceste prime nu prea i-au motivat pe oamenii rămaşi fără serviciu să își caute un loc de muncă în altă localitate, astfel încât mare parte dintre ei „pornesc cu fală și curaj/Spre… ajutorul de șomaj.” (Valentin Groza).