Tag-Archive for » unitati administrativ teritoriale «

Toată lumea știe care-i cea mai ușoară metodă de a-ți asigura acoperirea unei cheltuieli, atunci când ai ceva probleme cu „autofinanțarea”. Recurgi la un împrumut, intri în tagma datornicilor.

Banii le plac tuturor. Mai puțin simpatic e statutul de datornic. În cazul împrumuturilor, cele două elemente – banii și condiția de datornic, vin, întotdeauna, la pachet. Ca datornic, ești, vrei sau nu, supus unor limitări, pe care cei liberi de datorii nu le experimentează.

Mai mult …

Cineva spunea, odată, că iscusința financiară este dovedită prin modul în care sunt administrați banii deținuți deja, nu neapărat prin îmbogățirea ușoară și rapidă. Pe de altă parte, Balzac era de părere că banul câștigat prea lesne, lesne se va duce. Sunt banii obținuți din împrumuturi, în sectorul public, „câștigați” cam prea lesne, fără efort? Unii ar zice că da!

Despre stat se spune că nu prea poate da faliment. Remediul clasic pentru o vistierie goală constă în împrumuturi externe și biruri mărite, făcute cadou populației și operatorilor economici.

Mai mult …

Cicero (106-43 î.Hr.), faimosul filosof, om politic și jurist al Romei antice, se întreba, pe bună dreptate: „De ce să compătimești, în loc să ajuți, atunci când poți?”. Autoritățile administrației publice nu doar că pot să-i ajute pe acei cetățeni aflați în dificultate, dar și au obligația legală de a o face.

Dacă profesioniștii din domeniul asistenței sociale vor fi înzestrați, în majoritatea lor, și cu suficientă compasiune față de semenii lor aflați în nevoie, cu atât mai bine. Compasiunea, în acest domeniu, poate fi la fel de importantă, uneori, precum aptitudinile profesionale, cunoașterea legislației și a procedurilor aplicabile. Mai mult …

RomaniaRecent, unităţilor administrativ-teritoriale li s-a oferit posibilitatea de a avea steaguri proprii. Unora le surâde ideea, alţii sunt departe de a fi încântaţi. Ceilalţi, poate cei mai mulţi, sunt indiferenţi. Steagul comunal sau orăşenesc e ultima lor grijă! Mai înainte de-a ne zori să trecem în rândurile vreuneia dintre cele trei tabere, ar trebui, totuşi, să vedem ce spune legea cu pricina! Mai mult …

lcLegea care prevede că unităţile administrativ-teritoriale vor putea arbora steaguri proprii a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Astfel potrivit legii unităţile administrativ-teritoriale arborează steagurile proprii numai la sediile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la cele ale instituţiilor serviciilor publice de interes public, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, şi două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu pot avea steaguri identice.

Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

teodolitSe discută de ani de zile despre cum ar fi dac-ar fi… să realizeze statul înscrierea în cadastru a tuturor proprietăţilor imobiliare din România. Şi aceasta gratuit! Nu-i un proiect uşor, dar nici irealizabil. Cu condiţia să existe perseverenţă. Util este, fie şi pentru faptul că se vor elimina o mulţime de neînţelegeri şi neclarităţi ce ajung să se rezolve, cu mari pierderi de timp, prin justiţie iar, pe de altă parte, piaţa imobiliară şi creditarea vor fi stimulate. Programul a fost deja aprobat! Rămâne doar să fie urmat, pentru ca în 2023, fără nicio tentă de science fiction, situaţia fiecărui imobil din ţară să fie clară! Mai mult …

regiuniPotrivit viceprim – ministrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, proiectul privind regionalizarea va fi gata până la sfârşitul lunii septembrie, după care va fi supus dezbaterii publice.
Vicepremierul a precizat că modificările aduse Constituţiei prevăd păstrarea judeţelor ca unităţi administrativ teritoriale.

fara-baniCunoaşteţi clasica vorbă “când plopul o face pere, iar răchita micşunele”, pe care o folosim când vrem să spunem că ceva este imposibil să se întâmple. Din punct de vedere juridic, am ajuns la un asemenea punct, în care ceva ce contrazice serioase principii de drept să fie posibil. Şi ce ne-a adus în această situaţie? Bineînţeles, vinovatul de serviciu, capul tuturor răutăţilor, criza economică. Este vorba de OUG 46/2013, ce reglementează insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.

 

Despre insolvenţă în general

 

E un cuvânt greu şi întunecat acesta, care înspăimântă orice persoană, fizică sau juridică. Este capătul de linie, situaţia în care ajungi la momentul în care “ai dat de fundul sacului”, când banii s-au terminat. Aşa este perceput, cel puţin.

Realitatea juridică este că insolvenţa este starea patrimoniului unei persoane, în care aceasta nu dispune de lichidităţi, astfel încât să îşi achite datoriile scadente. Persoana nu este insolvabilă, adică are bunuri în patrimoniu ce ar putea fi vândute pentru a obţine bani, însă conturile sale sunt goale. Odată intrat în procedura de insolvenţă, un debitor poate fie să iasă din ea redresat (se elaborează un plan de redresare, după care el îşi plăteşte datoriile), fie poate…să nu mai iasă, dacă planul dă greş: se intră în faliment, se lichidează toate bunurile din patrimoniu şi se radiază persoana din Registrul Comerţului (sau altul în care este înregistrată, de exemplu, cel Agricol).

O (fostă) regulă fundamentală de drept este că statul nu poate ajunge niciodată în stare de insolvenţă. Aceasta deoarece el va avea întotdeauna contribuţii de colectat, bani de încasat, etc. Frumoasă şi liniştitoare era această regulă, după care lumea prefera să contracteze cu statul, deoarece el sigur va avea banii necesari ca să îşi onoreze obligaţiile! Ei, de acum înainte, s-a dus cu acest lux!

 

Starea de criză financiară, scenariul preferabil

 

Desigur, este imposibil să se aplice întreaga procedură a insolvenţei în cazul unităţilor administrativ-teritoriale; acestea nu pot falimenta, nu pot să îşi înceteze existenţa. Să vedem cum a adoptat OUG 46/2013 procedura într-o situaţie atât de sensibilă.

Ordonanţa de urgentă reglementează, practic, ce este de făcut dacă unitatea administrativ-teritorială se află fie în situaţie de criză financiară, fie de insolvenţă. Să vedem ce se întâmplă în cazul fiecăreia. Mai mult …

În intervalul 2013-2015, Guvernul a redus plafonul total anual în care primarii vor putea contracta finanţări rambursabile, pentru a se încadra în deficitul bugetului general consolidat.
Astfel, conform hotărârii plafonul privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de către unităţile administrativ-teritoriale s-a limitat la 800 milioane lei.
Pentru acest an, plafoanul finanţărilor rambursabile a fost majorat de la 700 milioane lei, în 2011, la 900 milioane lei, iar limita maximă a tragerilor a fost menţinută la 1,4 miliarde lei.
Totodată, limita maximă a tragerilor din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile administrativ-teritoriale a fost limitată la 1,2 miliarde lei.