Încurajarea măsurilor de protecție și sprijinire a persoanelor cu handicap ar trebui să fie întotdeauna o prioritate a agendei legislative. În ton cu acest deziderat, privind în retrospectivă, anul 2018 a fost un an cu progrese majore privind preocuparea față de această arie de discuții.
Tag: persoane cu handicap
Prin Hotărâre de Guvern aprobată în septembrie s-a stabilit ca persoanele care deţin un certificat de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat şi boli rare să beneficieze de un spor de 15% din salariul de bază, solda de funcţie, salariul de funcţie sau indemnizaţia de încadrare.
Până acum, doar nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat beneficiau de acest spor, situaţie care genera discriminări între persoanele cu handicap.
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost recent modificată.
Potrivit legii, așa cum a fost modificată, măsurile de protecție reprezintă măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare socială, de tip: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii sociale la domiciliu sau centre de zi sau rezidențiale.
Se spune că munca îl scapă pe om de (cel puțin) trei lucruri nedorite: de plictiseală, de fapte rele și de sărăcie. Cu condiția ca omului să-i placă munca. În România, asistăm la o situație paradoxală. Deși unii antreprenori se plâng de lipsă de personal, de numărul mare de posturi neocupate, există sute de mii de persoane ce nu muncesc și nici n-au de gând.
Alții ar vrea să se angajeze, dar au dificultăți pe piața muncii. Poate fi vorba despre șomeri de lungă durată, persoane discriminate din cauza vârstei avansate sau tineri absolvenți care n-au reușit să acumuleze o experiență consistentă. E clar, pentru anumite categorii de cetățeni accesul la un loc de muncă este mai anevoios.
Guvernul va majora de la 900 de lei la 2.250 de lei subvenţia acordată lunar angajatorilor care încadrează în muncă tineri absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap şi şomeri, a anunţat premierul.
‘Continuăm măsurile pentru reducerea deficitului de forţă de muncă, identificat la nivel naţional, prin majorarea cuantumului subvenţiilor acordate angajatorilor. Avem pe ordinea de zi un proiect de act normativ prin care sprijinim angajatorii care încadrează în muncă şomeri şi persoane din grupuri vulnerabile, precum şi pe cei care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu’, a declarat premierul la începutul şedinţei de Guvern.
Legislația fiscală e suficient de stufoasă, de încâlcită, pentru a putea fi comparată cu o junglă imensă. Precum selva braziliană, legislația fiscală e un teritoriu al neprevăzutului. Schimbările se produc peste noapte și, pe acest teritoriu aflat în continuă transformare, unde lucrurile învățate ieri pot să nu mai fie valabile mâine, te poți rătăci cu ușurință, înaintând pe căi greșite.
În interpretarea și aplicarea legislației fiscale, la fel ca într-o expediție printr-o pădure tropicală, unde pericolele, necunoscutul, se află la tot pasul, nu-ți poți îngădui să greșești prea des. Și nici să te bazezi pe bănuieli, pe informații neverificate. Pentru a răzbi prin hățișul legislativ e necesar să nu ratezi nicio informație nouă privind modul în care se aplică prevederile Codului Fiscal.
Salariile persoanelor cu handicap grav sau accentuat scad de la 1 ianuarie cu aproape 7%, din cauza noilor prevederi fiscale din OUG 79/2017. Situația este similară cu cea a specialiștilor IT, despre care s-a tot vorbit în ultima vreme.
Mai rău, efectele în cazul persoanelor cu handicap sunt și mai grave pentru că au salarii mult mai mici decât informaticienii și sunt mult mai numeroase decât aceștia.
Dacă în cazul specialiștilor IT s-a vorbit despre soluția oferirii de ajutoare suplimentare în compensație, cu care noul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, nici nu este de acord, în cazul persoanelor cu handicap nu este clar care ar fi varianta de corectare a nedreptății.
Aristotel, profesorul lui Alexandru cel Mare și întemeietorul științei politice, nutrea convingerea că nu există plăcere fără activitate și că plăcerea duce la desăvârșire orișice muncă. Lăsând la o parte faptul că există numeroși indivizi care-și găsesc plăcerea în cea mai nepăsătoare inactivitate, mai există și activități pe care cu greu îți poți imagina că le-ar face careva cu plăcere.
În tagma acestor activități mai greu aducătoare de plăcere, de pasiune, un loc de cinste este ocupat de către corvezile birocratice. Dar poate, cu timpul, te poți antrena chiar și să-ți placă să tot completezi la registre, evidențe și declarații fiscale (fiind șanse ceva mai mari să se petreacă un așa miracol dacă vei fi plătit pentru asta). Cinstit vorbind, există un milion (cel puțin) de activități mai plăcute.
Asistentul personal profesionist este persoana fizică atestată care asigură, prin activitatea pe care o desfăşoară la domiciliul său, îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat pe baza nevoilor individuale ale acestuia.
Recent, potrivit noutăţilor legislative, a fost adoptată Hotărârea nr. 548/2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist, publicată în Monitorul Oficial nr. 659/2017.
Firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează, din septembrie, persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați vor fi obligate să achite lunar la bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat astfel de persoane.
Astăzi, suma de plată este de doar 50% din salariu. Firmele nu vor mai avea decât opțiunea de a cotiza la buget, nu și de a cumpăra produse/servicii realizate de astfel de persoane.