Microîntreprinderile, întreprinderile mici şi întreprinderile mijlocii din România care activează în sectorul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC) pot beneficia de alocarea financiară în valoare de 25 de milioane de euro aferentă axei prin care este sprijinită creşterea valorii adăugate generată de acest sector şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere, a anunţat, marţi, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI). Mai mult …
Tag-Archive for » inovare «
Categorii: Autorităţi şi instituţii publice, Ştiri
Lasa un comentariu
Guvernul a aprobat majorarea plafoanelor în baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanţare încheiate din fonduri publice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Executivul a stabilit că nivelul maxim de plafon este de 50 euro/oră pentru activităţi care presupun nivel înalt al creativităţii şi/sau experienţă şi abilităţi de conducere/management şi se acordă pentru funcţiile/gradele profesionale de cercetător ştiinţific gradele I şi II (CS I şi II), inginer de dezvoltare tehnologică gradele I şi II (IDT I şi II), profesor universitar, conferenţiar universitar, director, membru în echipa de management pe funcţiile definite în cererea de finanţare.
Un nivel maxim de plafon de 35 euro/oră s-a stabilit pentru activităţi care presupun cunoaşterea aprofundată a metodelor de analiză şi sinteză, precum şi abilităţi de utilizare a acestora, această categorie vizând funcţiile/gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT, lector universitar, asistent universitar, şef program/proiect, responsabil juridic/tehnic/achiziţii/financiar proiect.
Pentru activităţi suport s-a stabilit un plafon maxim de 25 euro/oră care se va acorda pentru funcţiile/gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III şi stagiar (T I, II, III, TS), student etc.
Categorii: Autorităţi şi instituţii publice, Social, Ştiri
Lasa un comentariu
Ministerul Fondurilor Europene a anunţat că prin Ordinul nr. 2415 din 23 noiembrie 2016 al ministrului Fondurilor Europene a fost înființat comitetul de coordonare a proiectului “Centrul internaţional pentru studii avansate asupra sistemelor fluvii –mări (DANUBIUS – RI)”.
Comitetul are rol decizional privind toate aspectele referitoare la pregătirea, derularea şi monitorizarea post-implementare şi referitor la strategia de comunicare a proiectului. Comitetul va urmări îndeplinirea planului de acţiune al proiectului, evoluţiile, barierele în implementare şi soluţiile pentru depăşirea lor, mai arată MFE.
De asemenea, MFE mai precizează că din acest organism fac parte reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină și ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Claudiu Vrînceanu, în cadrul unei conferinţe, a declarat că pentru evaluarea proiectelor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării este necesar înfiinţarea Agenție Națională pentru Inovare.
Această agenţie va avea ca scop ameliorarea potențialelor proiecte dar şi evoluarea capitolului Cercetare, Dezvoltare și Inovare. La moment obiectivul principal al autorităţilor constă în creşterea economiei româneşti în mod sustenabil cu 5% pe an prin dezvoltarea proiectului “România competitivă”. Proiectul menţionat propune o nouă interpretare a conceptului de reindustrializare, şi conţine liniile de acțiune pentru următorii patru ani.
“România competitivă” include propunerile reprezentaților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Academiei Române.
Categorii: Autorităţi şi instituţii publice, Ştiri
Lasa un comentariu
Corina Crețu, comisarul european pentru Politică regională, precizează că politica de coeziune dă rezultate bune, iar din acest motiv trebuie să rămână puternică și după 2020.
Conform unei evaluări independente publicate de CE, din perioada 2007 — 2013, un sfert (25,1%) din totalul investițiilor guvernamentale din România se datorează politicii de coeziune a UE.
Astfel, în intervalul 2007 — 2013, politica de coeziune a ajutat la crearea a 35.000 de locuri de muncă, dintre care 13.000 în IMM-uri. Totodată, au fost create 101 de start-up-uri, în timp ce 2.900 de IMM-uri au beneficiat de sprijin material prin Fondul european de dezvoltare regională.
În domeniul transporturilor, fondurile europene disponibile prin Politica de coeziune au ajutat la construcția a 368 km de drumuri noi și modernizarea a altor 1.900 de kilometri. De asemenea, au fost construiți 122 kilometri de cale ferată și alți 22 au fost modernizați.
În domeniul cercetării, investițiile prin politica de coeziune au ajutat la dezvoltarea a 570 de proiecte de cercetare și inovare, care au creat un total de 1.200 de locuri de muncă pentru cercetătorii din România.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, proiectul ”Energie rece” (Cold Energy), dezvoltat în colaborare cu o firmă românească, are drept obiectiv producerea și comercializarea unui sistem de refrigerare inovator brevetat, ce ar oferi posibilitatea utilizatorilor să economisească între 30% și 50% din consumul de energie.
”Sprijinirea inovării, ca sursă de creștere economică și de creare de locuri de muncă, este pilonul central al programului Orizont 2020. Oferim astfel companiilor de top inovatoare, un sprijin important în cursa către desfacerea pe piață a propriilor produse, prin furnizarea unui acces rapid la fonduri europene în valoare de 32 de milioane de euro”, a precizat Carlos Moedas, comisar european responsabil pentru cercetare, știință și inovare, la anunțarea rezultatelor.
Categorii: Domeniul energetic, Ştiri
Lasa un comentariu
Noile tehnologii pot fascina pe oricine! Cei mai mulți dintre noi aspiră să aibă acces la produsele care încorporează tehnologii inovative. Românii, mai ales cei tineri, sunt mari amatori de produse ultimul răcnet.
Se poate observa, însă, că multă vreme s-a cam bătut pasul pe loc în România, în materie de cercetare. Ani la rând, cercetarea a fost tratată ca un soi de Cenușăreasă, subestimată și neluată în seamă. Suntem importatori de tehnologie. Creatori, mai puțin. Totuși, inventivitatea românească nu și-a valorificat întregul potențial. Mai mult …
Categorii: Activităţi industriale, Articole, Economie, Fiscalitate, Taxe/Impozite
Lasa un comentariu
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.
Prin prezentul proiect de ordonanță de Guvern se abrogă art. 4^2 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 206/2004.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, se impune eliminarea excepţiilor prevăzute la art. 4^2, alineatul (3), întrucât prin menținerea acestora se încalcă principiul nediscriminării, calitatea de conducător de doctorat, respectiv deținerea titului de doctor nu presupune accesul direct la funcțiile de conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică, pentru a presupune că abaterea de la etica profesională are legătură cu aceste titluri.
La art. 14 din Legea nr. 206/2004, sunt reglementate sancţiunile aplicate de Consiliul Naţional de Etică, ca urmare a constatării abaterilor de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Sancțiunile care se pot aplica, conform art. 14 alin. (1) lit. c) şi d), sunt:
“…
c) retragerea calităţii de conducător de doctorat şi/sau a atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor; …”
Categorii: Proiecte şi propuneri legislative, Ştiri
Lasa un comentariu
Potrivit unei iniţiative legislative, care modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, angajaţii “care activează în domeniul inovării şi cercetării aplicate” ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe venit.
Astfel, contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.
Proiectul de act normativ este iniţiat de un grup de senatori PSD, care susţin că pe cap de locuitor, România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu. Prin urmare, iniţiativa legislativă are scopul de a încuraja cercetarea şi inovarea în România.
Categorii: Proiecte şi propuneri legislative, Ştiri
Lasa un comentariu
Guvernul a adoptat o ordonanţă prin care se modifică şi se completează OG nr. 57/2002 şi care are drept scop îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi clasificare a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) şi a sistemului de finanţare a acestora.
Prin actul normativ se recunoaşte efectiv statutul prioritar, de promotor cheie al dezvoltării economice şi sociale, pe care îl are domeniul CDI.
Acest statut se va reflecta şi în nivelul prioritar pe care îl va avea investiţia pentru domeniul CDI în cadrul cheltuielilor guvernamentale.
Pentru creşterea calităţii şi eficienţei în funcţionarea sistemului de evaluare a unităţilor şi instituţiilor CDI în vederea certificării, actul normativ stabileşte o serie de măsuri pentru:
- simplificarea procesului de identificare şi selectare a experţilor pentru comisiile de evaluare;
- introducerea criteriilor de evaluare ce vor include obligatoriu, pe lângă aspectele privind capacitatea şi performanţa în plan ştiinţific şi/sau tehnic, şi aspectele privind impactul şi eficienţa economică a activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate;
- tratarea unitară şi un ritm corespunzător al procesului de evaluare, care să permită integrarea eficientă în acest proces a tuturor unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional CDI prin elaborarea de norme metodologice de evaluare a capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare – dezvoltare a tuturor instituţiilor şi unităţilor de drept public şi privat pentru includerea în Registrul Potenţialilor Contractori.
Categorii: Administraţie publică centrală, Ştiri
Lasa un comentariu