-
Să aflăm mai multe despre cererea de chemare în garanţie! Cine o poate formula, ce formă trebuie să aibă?
Chemarea în garanţie reprezintă acea cerere de intervenţie forţată prin care una dintre părţile litigante solicită introducerea în proces a unui terţ împotriva căruia ar putea formula acţiune separată în garanţie sau în despăgubiri, pretinzând soluţionarea acesteia în litigiul pendinte. Acest instrument procesual, nefiind reglementat ca o formă de modificare sau completare a cererii de…
-
Termenul pâna la care poate fi formulată o noua întâmpinare
Cererea de chemare în judecată poate fi modificată de către reclamant şi se pot propune noi dovezi. Însă, potrivit art. 204 C. procedură civilă, aceste modificări pot interveni numai până la primul termen la care acesta este legal citat, sub sancţiunea decăderii. Iar modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut mai sus poate avea…
-
Omisiunea instanței de a comunica întâmpinarea ne mai aduce o condamnare la CEDO!
Se spune că „justiția târzie este justiție nulă.” (William Gladstone) Pentru toți cei care au crezut în dreptate și au sperat că o vor găsi în România, dar s-au înșelat amarnic, ultima șansă pentru ca adevărul să triumfe a fost CEDO. Și cazul de astăzi ne arată radiografia unei Românii pur birocratice, dar nu când…
-
Excepţia de necompetenţă. Soluţiile instanţei respectă prevederile constituţionale?
Este important ca atunci când introducem o acţiune în faţa instanţei de judecată să avem în vedere competenţa acesteia. Instanţa este obligată ca la primul termen de judecată să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care…
-
Instanţa este obligată să ia act de recunoaşterea pretenţiilor civile?
Partea interesată poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal în cazul în care se doreşte tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.
-
Acţiunea civilă în procesul penal. Obligaţii impuse instanţei de judecată.
În cadrul procesului penal se poate exercita şi o acţiune civilă sau mai multe care să aibă ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. În cazul în care au fost formulate mai multe acţiuni civile instanţa e obligată să…
-
Anularea sau suspendarea cererii de chemare în judecată în cazul nerespectării elementelor obligatorii?
Orice persoană care are o pretenţie împotriva altei persoane poate formula o cerere de chemare în judecată. Legislaţia românească prevede elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea în art. 194 C. de procedură civilă. Cererea va fi verificată de către completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, iar dacă aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute…
-
În cazul vătămării corporale din culpă pot pretinde părinții victimei despăgubiri de la autorul faptei?
Se spune că “nu aduce anul ce aduce ceasul”. Mulți au trăit pe propria piele acest lucru, fiind nevoie de o singură clipă care le-a schimbat întrega viață, trecând de la agonie la extraz sau invers. Poate că unul dintre exemplele cel mai des întâlnite în viața de zi cu zi care reflectă acest proverb…
-
Cererea reconvenţională şi întâmpinarea. Privire comparativă
Conform legislaţiei, şi anume Codului de procedură civilă, întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată iar în cazul în care pârâtul are pretenţii proprii în legatură cu cererea reclamantului poate formula cerere reconvenţională în cadrul procesului respectiv. Aceasta o consitituie diferenţa…
-
MAI nu are calitate procesuală pasivă în litigiile având ca obiect cererea unor drepturi de natură salarială
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)– Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis prin Decizia nr. 13/2016 recursul în interesul legii şi, în consecinţă, a stabilit că: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa…