În ultima perioadă mai multe modificări au fost propuse legilor justiţiei, vizată a fost şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, propunerile au stârnit un val de critici fiind sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că Parlamentul a ignorat argumentele invocate de Preşedinte, procedând la respingerea cererii de reexaminare fără dezbatere, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative, ceea ce presupune dezbaterea tuturor punctelor înscrise în cererea de reexaminare şi, ulterior, adoptarea uneia dintre soluţiile descrise în art. 137 alin. (3) din regulament. Aceeaşi procedură de dezbatere este aplicabilă şi în Senatul României, conform art. 150 din Regulamentul Senatului.

Prin urmare, consideră că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale art. 150 din Regulamentul Senatului cu consecinţa nerespectării art. 1 alin. (4) din Constituţie.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care introduce o secţiune prin care este înfiinţată şi reglementată o secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, încalcă prevederile art. 16 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Magistratul are dreptul de a fi cercetat penal de un organ de urmărire penală specializat în categoria de infracţiuni din care face parte cea care i se impută, drept pe care îl are orice cetăţean.

Curtea Constituţională a constatat că “în ipoteza întreruperii termenului de promulgare, admisibilitatea sesizării nu poate fi raportată decât la termenele stabilite de lege şi de Constituţie, iar nu la lipsa decretului de promulgare. Cu alte cuvinte, după expirarea termenului de 5 zile sau 2 zile, după caz, şi a termenului de 20 de zile în care legea ar fi fost promulgată în lipsa cauzei de întrerupere a procedurii de promulgare (sesizarea anterioară a instanţei constituţionale), titularii dreptului de a sesiza instanţa constituţională pierd acest drept, cu consecinţa că obiecţiile de neconstituţionalitate formulate peste aceste termene vor fi respinse ca inadmisibile”.

O exercitare ultra vires a drepturilor legale şi constituţionale, abuzând de procedurile pe care legea le pune la dispoziţia titularilor drepturilor, îşi pierde legitimitatea şi, implicit, protecţia constituţională a acestora.

Prin urmare Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 457/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 621/2018, a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată.