În zilele noastre, viteza caracterizează atât relațiile interumane, cât și pe cele de afaceri. Timpul este important pentru toți, fiecare secundă costă! Am ajuns să înțelegem vorba că “timpul înseamnă bani” . În afaceri acesta este un principiu de bază, astfel încât firmele s-au adaptat și de multe ori partenerii de afaceri nu mai au timp să se mai întâlnească la masa tratativelor să semneze contractul, ci uzează de mijloacele moderne de comunicare.

Când domnul Radu i-a cerut domnului Tudor o cotație de preț pentru niște piese auto, domnul Tudor i-a trimis oferta convins fiind că afacerea este ca și încheiată. Însă domnul Radu nu i-a dat niciun răspuns. Domnul Tudor a luat totul personal. Orgolios din fire cum era, nu accepta sfaturi de la alții, așa că a ales calea de a nu mai face niciodată afaceri cu domnul Radu pe care l-a considerat neserios că nu a dat niciun răspuns ofertei sale!

Orice înțelegere are la bază oferta fermă de a contracta făcută de o parte și acceptată de cealaltă parte. În această situație este bine să știm care este momentul în care se întâlnește oferta de a încheia un contract cu acceptarea ei, care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, ce se întâmplă dacă o parte își retrage oferta făcută sau dacă acceptarea ofertei este tardivă. Răspunsul la aceste întrebări ne este oferit de NCC în articolele 1182-1203.

Când se consideră contractul încheiat?

În legislația română, până la intrarea în vigoare a NCC, momentul încheierii contractului era acela în care ofertantul lua cunoștință de acceptarea ofertei făcute. Se numește sistemul informării. Acest sistem are un neajuns în sensul că există posibilitatea unui arbitrar din partea ofertantului care, spre a evita încheierea contractului, poate refuza deschiderea corespondenței primite de la acceptant. Având în vedere acest dezavantaj, sistemul informării a fost înlocuit cu sistemul recepției.

Potrivit sistemului recepției, contractul se consideră încheiat în momentul în care răspunsul acceptantului a ajuns la ofertant, indiferent dacă ofertantul a luat sau nu cunoștință de acest răspuns. Acesta este un sistem mai rațional decât primul, dar prezintă și el un dezavantaj și anume încheierea contractului se consideră că a avut loc, deși ofertantul poate să nu aibă cunoștință de acceptarea acelui contract. Acest sistem al recepției se aplică în cazul contractelor la distanță, încheiate folosind mijloacele moderne de comunicație (fax, e-mail)

Între persoane prezente, contractul se consideră încheiat în momentul în care este acceptată oferta. Între absenti, se aplică sistemul recepţiei.

Oferta de a contracta

Este propunerea făcută unei persoane de către o altă persoană de a încheia un contract. Ea provine fie de la cel care are inițiativa încheierii unui contract, fie de la cel care propune ultimul element esențial al contractului.

Condiţiile ofertei de a contracta

– să fie precisă și completă (să cuprindă toate elementele pentru a putea încheia contractul, în mod obligatoriu să se specifice natura și obiectul contractului);

– să fie fermă (făcută fără rezerve). De exemplu, o ofertă care cuprinde clauza negociabilă referitoare la preț, nu este o ofertă valabilă sau un anunț referitor la vânzarea unei mașini prin mica publicitate, nu reprezintă o ofertă, chiar dacă este complet. O ofertă nu este fermă, dacă conține termeni “în limita stocului disponibil”, “ofertă pentru primii 50 de cumpărători” etc.;

– să fie exprimată expres (scris, verbal sau de exemplu prin afișarea prețului mărfii etc.). Oferta trebuie să fie exprimată în forma cerută de lege pentru valabilitatea contractului ce se va încheia. De exemplu, dacă se va încheia un contract de donație pentru care legea prevede obligativitatea formei autentice (act încheiat la notar), atunci și oferta va îmbrăca tot formă autentică.

Propunerea precisă, completă, fermă dar adresată unor persoane nedeterminate, nu echivalează cu o ofertă de a contracta, ci poate fi considerată cel mult o intenție de negociere. O astfel de propunere are valoarea unei oferte dacă rezultă din lege, uzanțe sau din împrejurări. Un exemplu pentru o astfel de situație este atunci când negustorul din piață își expune marfa pe tarabă și afișează prețul. Oferta sa deși se adresează unor persoane nedeterminate, este o ofertă expresă de a încheia o afacere. Dacă expune marfa, dar nu afișează prețul, nu mai poate fi vorba despre o ofertă de a încheia o afacere.

Dacă cineva solicită uneia sau mai multor persoane determinate formularea de oferte, acest fapt nu constituie prin el însuși oferta de a contracta (propunerea de a încheia un contract). De exemplu, când o persoană solicită o cotație (ofertă) de preț pentru piese auto de la mai mulți comercianți de profil, nu ne aflăm în fața unei oferte de a contracta (propuneri de a încheia un contract), ci a unei simple informări.

Condițiile acceptării ofertei de a contracta

– destinatarul să accepte integral oferta;

– să fie neîndoielnică, adică să ateste clar intenția destinatarului ofertei de a o accepta și de a încheia contractul;

– să nu fie tardivă, adică să fie acceptată în interiorul termenului stabilit de părți;

– să îmbrace forma cerută de lege pentru valabilitatea contractului ce se va încheia, în caz contrar acceptarea este nulă absolut.

Când produce efecte oferta de a contracta?

Oferta de a contracta produce efecte numai din momentul în care ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu ia la cunoștință de ea. Oferta de a contracta poate fi retrasă.

Dacă în oferta de a contracta este prevăzut un termen de acceptare, ofertantul este obligat să respecte acest termen care curge din momentul în care această ofertă ajunge la destinatar. O astfel de ofertă cu termen nu poate fi revocată înainte de expirarea respectivului termen.  Spre exemplu, dacă părțile au stabilit un termen de acceptare de 30 zile, până la expirarea celor 30 de zile, oferta de a încheia un contract nu poate fi revocată.

Oferta de a contracta fără termen de acceptare presupune două situații:

– dacă oferta este adresată unei persoane prezente, ea rămâne fără efecte juridice dacă nu este acceptată imediat. Acest aspect se va aplica și în situația în care oferta se face la telefon.

– dacă oferta este adresată unei persoane care nu este prezentă, ea trebuie menținută o perioadă rezonabilă pentru ca destinatarul să o primească, să o analizeze și să expedieze acceptarea. Dacă oferta fără termen este revocată înainte de expirarea unui termen rezonabil, atunci ofertantul răspunde pentru prejudiciile cauzate.

Oferta de a contracta devine caducă (adică nu mai produce efecte juridice):

– dacă oferta nu ajunge la destinatar în termenul stabilit sau într-un termen rezonabil;

– când este refuzată de destinatar;

– în caz de deces sau incapacitate a ofertantului.

Răspunsul destinatarului la oferta primită, nu constituie acceptare atunci când:

– cuprinde modificări sau completări care nu sunt conforme cu oferta primită;

– nu respectă forma cerută de ofertant;

– ajunge la ofertant după ce oferta nu mai producea efecte juridice (era caducă).

Sunt situații în practică când acceptarea ofertei de a încheia un contract este făcută peste termenul stabilit de părți. În acest caz, acceptarea unei astfel de oferte va produce efecte doar dacă autorul ofertei îl anunță pe acceptant că este de acord să încheie contractul.

Rețineți că oferta de a contracta, acceptarea ofertei și revocarea acesteia produc efecte doar din momentul în care ajung la destinatar, chiar dacă acesta nu ia la cunoștință de ele din motive ce nu i se pot imputa. Este important ca acceptarea ofertei să fie făcută prin mijloace la fel de rapide ca și cele folosite de ofertant. De exemplu, ofertantul a folosit un serviciu de curierat rapid, la fel trebuie să facă și acceptantul. Sau dacă oferta a fost emisă în formă autentică, atunci o copie a acesteia va putea fi trimisă pe e-mail către destinatar, dacă părțile nu au prevăzut altceva. În acest caz, această formă de comunicare este suficientă pentru a arăta destinatarului că oferta este valabilă. Părțile pot deroga de la această prevedere.

Părțile sunt obligate în cadrul negocierilor să respecte buna-credință. Dacă o parte inițiază negocierile și le continuă fără intenția de a încheia contractul, va răspunde pentru prejudiciul produs celeilalte părți. Dacă unei părți i se comunică o informație confidențială de către cealaltă parte în timpul negocierilor, este obligat să nu o divulge, chiar dacă acel contract se va încheia sau nu. Dacă o parte încalcă obligația de confidențialitate, va răspunde pentru acest fapt.

Dacă domnul Tudor ar fi știut că solicitarea domnului Radu nu era o ofertă de a contracta, poate că astăzi ar fi făcut afaceri împreună! Cunoscând prevederile legii în materia contractelor la distanță, a ofertei și a acceptării ofertei, puteți evita anumite situații neplăcute ce pot apărea în practică. Deși “secretul în afaceri este să știi ceva ce nu nu mai știe nimeni” (Aristotel), sper să împărtășiți și altora din tainele legii referitoare la oferta de a contracta.