După cum ştim membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost recent investiţii în funcţie. În ceea ce priveşte procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete.

Această procedură este prevăzută în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit art. 14 alin. 5) din legea menţionată anterior se prevăd şi unele limitări şi anume, la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la instanţe sau parchete.

Această limitare, potrivit ştirilor juridice, a atras mai multe critici printre care şi o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile criticate interzic judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţe sau parchete exercitarea dreptului de a alege membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce contravine art. 36 privind dreptul de vot din Constituţie. Autoarea excepţiei arată că, în măsura în care sintagma “la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii” ar fi interpretată (eronat, de altfel) în sensul că include nu doar interdicţia de a alege membrii Consiliului, ci şi pe aceea de a fi ales ca membru al Consiliului, o astfel de interpretare este de natură să încalce art. 37 din Constituţie, privind dreptul de a fi ales. Or, dreptul la vot şi dreptul de a fi ales sunt drepturi absolute, care nu cunosc limitări şi nici nu pot cunoaşte limitări, decât în ipotezele expres reglementate de art. 53 din Constituţie, ipoteze care însă nu sunt incidente în speţă.

Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile constituţionale ale art. 36 privind dreptul de vot şi art. 37 privind dreptul de a alege nu pot fi aplicabile, mutatis mutandis, în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, organ constituţional, care face parte din autoritatea judecătorească şi care este garantul independenţei justiţiei. În acest sens, sunt şi prevederile art. 54 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora membrul Consiliului Superior al Magistraturii este demnitar şi, prin urmare, procesul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este una dintre etapele consacrate de lege pentru ocuparea acestei funcţii de demnitate publică, fiind incidente, aşadar, şi dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Constituţie.

Dreptul de a vota membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu este un drept absolut, cum, de altfel, nu este absolut nici dreptul de a vota organele reprezentative ale poporului român consacrat de art. 36 din Constituţie. În acest sens, trebuie avut în vedere că un drept absolut este opozabil faţă de toţi, dar nu toate drepturile absolute sunt şi intangibile. Drepturile intangibile beneficiază de o protecţie absolută distinctă, pentru că exerciţiul lor nu poate fi afectat de limitări sau derogări (permanente sau temporare), în nicio împrejurare (pe timp de pace sau război). În această categorie intră, de exemplu, dreptul la viaţă. Prin urmare, dreptul de a fi ales, chiar în varianta sa politică, poate comporta şi comportă, în toate sistemele legislative, anumite limitări, între care şi cea cu privire la categoria persoanelor eligibile.

Prin urmare, această excepţie de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 637/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 120/2017.