Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, legea privind declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române ca zi liberă nelucrătoare, cu 209 voturi ”pentru”, 4 ”împotriva” şi 2 abţineri.

Proiectul de lege depus de mai mulţi parlamentari PSD modifică alineatul 1 al articolului 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Astfel prin Legea nr. 176/2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial nr. 808/2016.

Acesta prevede ” Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

– 1 şi 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– prima şi a doua zi de Paşti;
– 1 mai;
– prima şi a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima şi a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.”

Astfel, data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române este declarată zi nelucrătoare adăugându-se celorlalte sărbători legale – 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.

Să facem o mică călătorie prin istorie

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie1859 în Țara Românească.

Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Care sunt sancţiunile nerespectării acestor dispoziţii?

Aceste prevederi nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Astfel, potrivit ştirilor juridice, excepţie fac unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică. Pentru acestea se vor stabili, prin hotărâre a Guvernului, programe de lucru adecvate, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate. Acestor salariaţi li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Trebuie să aveţi în vedere că nerespectarea zilelor libere legale se sancţionează de către Inspecţia Muncii cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei.

Care sunt mijloacele de compensare a salariaţilor?

Potrivit prevederilor  articolului 142 C. muncii, salariatilor care lucreaza in conditiile de mai sus, adică cei care lucrează în unităţile sanitare şi de alimentaţie publică şi cei care lucrează la locurile de muncă unde activitatea nu poate fi intreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzator muncii prestate în programul normal de lucru.

În concluzie, românii se vor bucura de încă o zi liberă, în contextul în care în lista liberelor din Codul Muncii va fi inclusa şi data de 24 ianuarie. Astfel, data de 24 ianuarie va deveni o zi libera legală pentru salariaţi, atunci sărbatorindu-se Ziua Unirii Principatelor Române. În 2017, va fi primul an când românii se vor bucura de această nouă zi liberă, iar aceasta va pica într-o zi de marţi.