Aspectele legate de grupele de muncă, astfel cum au fost acestea reglementate prin Ordinul nr. 50/1990, au strârnit de-a lungul timpului numeroase controverse în principal datorită faptului că avizele ulterioare cu care a fost completat nu au mai fost publicate în Monitorul Oficial.

Conform prevederilor Ordinului comun al Ministrului Muncii, Ministrului Sănătăţii şi Comisiei Naţionale pentru protecţia Muncii nr. 50/1990, completat cu avizele date ulterior şi în forma aprobată la 31.08.1994 cu anexele 1 şi 2 şi HG nr. 1223/1990, nominalizarea persoanelor care desfăşurau activităţi ce se încadrau în grupa I şi a II-a de muncă era o atribuţie ce revenea angajatorului.

În cazul în care se refuză dreptul la pensionare pe motiv că punctul la care a înscris angajatorul conform Ordinului nr. 50/1990 nu există, deşi conform înscrierii din cartea de muncă această încadrare s-a făcut în baza unei scrisori a Ministerului muncii, ce măsuri se pot lua în domeniu?

Trebuie să menţionăm că angajatorii, în respectarea prevederilor de la vremea respectivă, adică a Ordinului comun nr. 50/1990, completat cu avizele date ulterior până în 31 august 1994, au operat încadrarea personalului în grupe de muncă, astfel cum erau ele prevăzute în anexele I şi II din ordin, la punctele corespunzătoare, prevederi pe care nu le-au inventat şi care au fost comunicate de minister angajatorilor. De altfel, angajatorii poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea înscrierilor din cărţile de muncă ori din adeverinţele întocmite, astfel că nefiind contestate acestea rămân valabile şi produc efecte juridice.

Mai mult decât atât, în legislaţia actuală nu există nici o dispoziţie legală care să permită unei case de pensii să cenzureze înscrierile dintr-o carte de muncă sau dintr-o adeverinţă prin care se certifică de către angajator încadrarea activităţii în grupă superioară de muncă.

Prin urmare a accepta soluţia contrară înseamnă a încălca principiul contributivităţii. Plata contribuţiei de asigurări sociale impune ca la stabilirea drepturilor de pensie să se aibă în vedere grupa a II-a de muncă pentru perioada indicată, întrucât altfel sumele plătite cu titlu de contribuţie de asigurări sociale nu ar corespunde riscului asigurat.

O noutate legislativă în domeniu a reprezentat-o legea care prevede recalcularea pensiilor pentru grupa I şi a II a de muncă. S-a propus ca drepturile băneşti rezultate în urma recalculării să fie acordate începând de la începutul acestui an. Pentru a nu se creea situaţii discriminatorii pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, vor beneficia de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade.

Astfel, scopul a fost eliminarea discriminărilor apărute la calculul pensiilor unor pensionari, care au lucrat în condiţii speciale şi care, de-alungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă pensii diferite pentru aceleaşi condiţii grele de muncă şi aceiaşi ani de cotizaţie.