Dreptul la un proces echitabil este un drept garantat prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În art. 6 din Convenţie se prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.
Practica şi ştirile juridice arată că dreptul la o procedură judiciară echitabilă, în toate componentele sale, astfel cum este reglementat de art. 6 din C.E.D.O. ar fi în mod serios afectat dacă instanțele naționale obligate să respecte deopotrivă atât normele legislației interne cât și legislația europeană ar putea pronunța hotărâri de condamnare bazate numai sau într-o măsură determinantă pe procesul-verbal de constatare a infracțiunii, întocmit de agenți ai poliției care sunt și martori ai cauzei.
Caz practic
La data de 19.12.2014 , în jurul orei 01,00 o patrulă mixtă compusă dintr-un lucrător de poliție și un subofițer de jandarmi (martorii OV și AS) efectuau serviciul de patrulare pe raza municipiului M. Conform procesului verbal de constatare a infracțiunii lucrătorii MAI menționați mai sus au oprit în trafic cu ajutorul semnalelor luminoase autoturismul B. Conducătorul autoturismului a coborât imediat , după care a plecat în fugă către spațiul verde din spatele unui bloc cu scopul de a se sustrage controlului documentelor, în alergare ciocnindu-se cu un suport metalic. În urma impactului cu suportul persoana urmărită de lucrătorii MAI a căzut la sol. La fața locului a rămas jandarmul plutonier AS, iar la locul în care se oprise autoturismul B s-a deplasat agentul principal de poliție O V, acesta constatând că autoturismul nu se mai afla acolo. Ulterior a fost identificată persoana care coborâse în fugă din autovehicul aceasta fiind inculpatul SA, care era sub influența băuturilor alcoolice (în urma testării cu etilotestul determinându-se valoarea de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat) , inculpatul fiind de acord să fie condus la spital pentru a-i fi prelevate probe biologice . Procesul verbal de constatare a fost încheiat în lipsa unor martori asistenți datorită orei târzii.
S-a susţinut că cele două mărturii incriminatoare, chiar acceptate ca mijloace de probă, confirmă în linii mari elementele din procesul-verbal de constatare întocmit în timpul cercetărilor din faza premergătoare urmăririi penale tocmai de către cei doi agenți ai poliției, care sunt și martori.
Pronunțarea unei hotărâri de condamnare în baza unui act constatator și apoi a declarației în calitate de martor al aceluiași organ constatator pune în pericol nu doar soarta persoanei acuzate ci chiar prezumția de nevinovăție a oricărui cetățean care, prin acest mecanism de administrare a justiției, ar putea fi pus sub acuzare și apoi condamnat. Față de toate aceste aspecte instanța, constată că faptele reținute în sarcina inculpatului nu există, acesta neconducând autoturismul B la momentul prinderii și identificării sale de cei doi angajați MAI.
În legislaţie, în baza art. 335 alin.(1) C. penal, raportat la art 396 alin.(1) și alin.(5) C. procedură penală cu referire la art.16 alin.(1) lit. a) C. procedură penală, va achita inculpatul , întrucât fapta de conducere a unui vehicul fără permis de conducere nu există.
În baza art. 336 alin.(1) C. penal., raportat la art 396 alin.(1) și alin.(5) C. procedură penală cu referire la art.16 alin.(1) lit. a) C. procedură penală, va achita pe inculpat întrucât fapta de a conduce un vehicul sub influența alcoolului nu există.
În concluzie, echitatea unei proceduri judiciare penale desfășurate în fața instanțelor interne, care au obligația de a verifica legalitatea și temeinicia acuzațiilor aduse unei persoane, presupune a se da efectivă eficiență dreptului de a fi prezumat nevinovat, până la dovada clară și de netăgăduit, a vinovăției persoanei acuzate.