Ne dorim să supunem atenţiei o problemă mai veche care a fost discutată dar care are o importanţă deosebită în relaţia dintre angajat şi angajator. Şi anume Hotărârea pronunţată în cauza Bărbulescu c. României de Secţia a IV-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care poate fi consultată pe portalele juridice,  prin care a constatat că nu a fost încălcat art. 8 din Convenţie privitor la viaţă privată şi corespondenţă în cazul în care angajatorul privat monitorizează comunicările realizate de un angajat al său prin intermediul contului Yahoo Messenger, creat în scopul exclusiv al desfăşurării activităţii companiei, iar concedierea angajatului s-a întemeiat pe abaterea disciplinară a acestuia, constând în utilizarea poştei electronice de serviciu pentru comunicări private.

Care au fost circumstanţele cauzei?

Reclamantul a fost angajat al unei societăţi private în perioada 1 august 2004 – 6 august 2007, în calitate de inginer responsabil de vânzări iar, la solicitarea angajatorului, reclamantul a creat un cont Yahoo Messenger destinat a fi utilizat pentru răspunsurile oferite cererilor clienţilor. La data de 13 iulie 2007, reclamantul a fost informat de angajatorul său că, în perioada 5-13 iulie 2007, comunicările realizate de acesta prin intermediul contului Yahoo Messenger au fost monitorizate, constatându-se că reclamantul a utilizat internetul în interes privat. În condiţiile în care reclamantul negase că ar fi utilizat contul Messenger în scop privat, angajatorul i-a prezentat un transcript de 45 de pagini al comunicărilor acestuia, care conţinea toate mesajele reclamantului cu logodnica sa şi cu fratele său privitoare la chestiuni private. Totodată, transcriptul conţinea cinci mesaje scurte pe care reclamantul le trimise logodnicei sale, la data de 12 iulie 2007, prin contul său personal Yahoo Messenger. Prin urmare angajatorul l-a concediat pe reclamant pe motivul că acesta din urmă a încărcat regulamentul intern al companiei şi anume regula privind interzicerea utilizării calculatoarelor, fotocopiatoarelor, telefoanelor, telex-urilor şi fax-urilor în scopuri private.

Instanţele româneşti nu i-au dat câştig de cauză reclamantului, din acest motiv a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Care au fost aprecierile Curţii?

Reclamantul a susţinut că a existat o ingerinţă nejustificată în dreptul său la viaţă privată şi corespondenţă, ingerinţă neprevăzută de lege, având în vedere că dispoziţiile Codului muncii nu sunt suficient de previzibile, şi, totodată, lipsită de proporţionalitate cu scopul urmărit.

Curtea a subliniat că, deşi comunicările prin Yahoo Messenger au fost monitorizate, această măsură nu a privit alte date sau documente existente în calculatorul reclamantului. Mai mult, reclamantul nu a explicat în mod convingător motivul pentru care acesta a utilizat contul Yahoo Messenger în scopuri personale. În concluzie, Curtea a reţinut că instanţele interne, în limita marjei lor de apreciere, au păstrat un just echilibru între, pe de o parte, dreptul reclamantului la viaţă privată şi, pe de altă parte, interesele angajatorului, astfel că nu există o încălcare a art. 8 din Convenţie.

Concluzii

Potrivit ştirilor juridice, trebuie să avem în vedere faptul că angajatorul are dreptul de a accesa şi monitoriza activitatea desfăşurată de angajat. Mai mult în cazul de faţă intenţia angajatorului a fost de a verifica îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, verificare necesară pentru asigurarea desfăşurării activităţii companiei, iar nu în scopul identificării unor aspecte din viaţa privată a reclamantului.