Fiecare răspunde pentru modul în care își îndeplinește îndatoririle de serviciu. Sunt anumite funcții în care un comportament inadecvat, te poate face să ajungi să îți pierzi locul de muncă. Mulți dintre cei care dețin funcții ce au ca scop păstrarea prestigiului unei instituții și uită regulile de comportament, sunt sancționați disciplinar, pecuniar sau eliberați din funcție.

Un astfel de caz este cel al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, în exercitarea atribuțiilor, va răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, dar și pentru faptele care afectează prestigiul justiției. Legiuitorul a stabilit care sunt faptele pentru care aceștia pot fi cercetați disciplinar și care sunt sancțiunile care le pot fi aplicate.

În Monitorul Oficial 865 din 19 noiembrie 2015 a fost publicat Ordinul nr. 140/2015 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Public.

Ce fapte vor fi catalogate ca fiind abateri disciplinare?

Faptul că acest personal este asimilat judecătorilor și procurorilor face ca faptele lor să fie cântărite cu altă unitate de măsură decât a altor angajați, pentru că ei fac parte din sistemul care trebuie să pună pe primul loc apărarea prestigiului justiției.

Cei care ocupă aceste funcții nu pot să desfășoare activități publice cu caracter politic sau să își manifeste convingerile politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. La fel ca în alte domenii, în care cei care ajung într-o anumită funcție încep să se folosească de noul post pentru a obține anumite avantaje pentru ei sau pentru membrii familiei sau pentru alte persoane, în afara cadrului legal, și în acest caz, aceste fapte se pedepsesc.

Vor fi considerate abateri disciplinare refuzul de a îndeplini o îndatorire de serviciu, nerespectarea nejustificată și repetată a termenelor, exercitarea cu rea-credință a atribuțiilor absențele nemotivate repetate. În plus, vor fi pedepsiți cei care nu respectă confidențialitatea lucrărilor cu acest caracter sau au o atitudine nedemnă în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, avocați, experți , martori sau justițiabili.

Jocurile de noroc sau cele piramidale au creat multora iluzia că se pot îmbogăți ușor și repede. Astfel, cei care ocupă aceste funcții și participă direct sau prin persoane interpuse la aceste jocuri de tip piramidal, de noroc sau la sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, vor fi cercetați disciplinar.

Cine poate sesiza comisia de disciplină și în ce condiții?

Noutățile legislative precizează faptul că orice persoană interesată, autoritățile sau șefii ierarhici pot sesiza comisia de disciplină cu privire la presupusele abateri disciplinare săvârșite de personalul de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor. Rețineți că sesizarea trebuie făcută în termen de 30 de zile de la data la care s-a luat la cunoștință de săvârșirea faptei, dar nu mai târziu de 3 luni de la săvârșirea ei.

Cel care face sesizarea trebuie să insereze în aceasta numele, prenumele, funcția deținută și departamentul unde își desfășoară activitatea cel vizat de plângere, descrierea faptei, temeiul legal al sesizării (încadrarea faptei), arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea, data și semnătura. În plus, se vor atașa înscrisuri în susținerea celor afirmate. Dacă nu sunt respectate prevederile de mai sus, sesizarea va fi clasată.

Cercetarea prealabilă

Știrile juridice precizează faptul că, în vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile. Aceasta se va efectua de către un procuror și un membru al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul PÎCCJ, alții decât cei din comisia de disciplină.

Scopul acestei cercetări prealabile este acela de a stabili faptele, împrejurările în care au fost săvârșite sau alte informații concludente pentru a stabili existența sau inexistența vinovăției celui cercetat. Rețineți că cel cercetat poate refuza să facă declarații sau să vină la cercetări, fapt ce nu va împiedica cercetarea.

Rezultatul cercetării prealabile se va înainta comisiei de disciplină în 30 de zile de la data la care s-a dispus efectuarea acesteia. Dacă cei din comisia de disciplină, după ce primesc rezultatul, decid că nu se justifică exercitarea acțiunii disciplinare, vor clasa prin rezoluție sesizarea respectivă.

Dacă se constată că a fost săvârșită o abatere disciplinară, atunci se va fixa termen de judecată și se va dispune citarea celui cercetat. Știrile juridice precizează că acțiunea disciplinară va fi susținută în fața comisiei de către persoanele anume desemnate care au efectuat cercetarea prealabilă. În plus, acțiunea disciplinară poate fi exercitată în cel mult un an de la săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la efectuarea cercetării prealabile.

Cel cercetat va fi citat în mod obligatoriu în cadrul procedurii disciplinare. Acesta are dreptul să fie reprezentat de un coleg din rândul personalului, de un judecător, procuror sau poate fi asistat sau reprezentat de un avocat. Rețineți că citarea se va face cu cel puțin 15 zile anterior datei de soluționare a acțiunii. În caz contrar, actele îndeplinite în lipsa citării legale a celui cercetat vor fi nule.

După administrarea probelor, membrii comisiei de disciplină vor decide în secret și se vor pronunța printr-o decizie care se va lua cu votul majorității membrilor. Dacă sesizarea este neîntemeiată, ea va fi clasată. Decizia comisiei se va motiva și redacta în 20 de zile de la pronunțare.

Decizia comisiei de disciplină de clasare a cauzei sau ordinul procurorului general de aplicare a sancțiunii disciplinare pot fi atacate în contencios administrativ. Sancțiunea disciplinară va fi pusă în executare după ce se vor epuiza căile de atac în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului procurorului către cel sancționat.

Ce sancțiuni disciplinare pot fi luate?

Proporțional cu gravitatea abaterilor, pot fi luate următoarele sancțiuni: avertisment, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni, suspendarea din funcție pentru o durată de la o lună la 3 luni sau eliberarea din funcție.

Noutățile legislative precizează că, în cazul unei sancțiuni disciplinare aplicată unei persoane care îndeplinește o funcție de conducere, procurorul general poate dispune și revocarea din funcția de conducere. Cel revocat nu va mai putea fi promovat într-o astfel de funcție timp de 3 ani.

Cine greșește, plătește

Ca în orice meserie, erorile te pot costa scump. În cazul de față, sancțiunile disciplinare aplicate sunt înregistrate în dosarele profesionale ale acestora și atârnă greu atunci când este vorba de promovare sau mărire de salariu.

Deși „greșelile sunt portalurile descoperirilor”  (James Joyce), totuși  „cea mai mare greșeală este să realizezi că ai greșit și să nu repari greșeala.”  (Eduard Palade)