Mult așteptatul Cod de procedură penală a venit la pachet cu o serie de inadvertențe care au generat invocarea excepțiilor de neconstituționalitate. O parte dintre ele, au fost admise, fapt ce arată că de cele mai multe ori „graba strică treaba.”
Practica este cea care generează invocarea excepțiilor de neconstituționalitate, pentru că cei care se confruntă cu aplicarea textelor de lege ajung în situații în care le sunt încălcate drepturile fundamentale și nu își pot apăra cauza așa cum ar trebui.
Ca și alte excepții, prezenta se referă la situația în care judecătorul ia anumite decizii în camera preliminară fie singur, fie doar cu participarea procurorului fără ca părțile să fie implicate în această procedură, ele fiind puse la final în fața deciziei acestuia fără dreptul de a-și susține cauza.
Excepția care a dus la sesizarea CCR se referă la cazul în care are loc redeschiderea urmăririi penale care trebuie să fie confirmată de judecătorul de cameră preliminară în 3 zile, sub sancțiunea nulității. În această situație judecătorul decide singur prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau a inculaptului asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea pronunțată de judecător este definitivă.
Care a fost nemulțumirea autorului excepției?
Știrile juridice arată că această etapă nu vizează rezolvarea fondului cauzei, însă există posibilitatea ca rezultatul procedurii de redeschidere a urmăririi penale să stabilească o acuzație în materie penală. Faptul că decizia aparține judecătorului fără să asculte părțile și procurorul, fără să se poată formula propriile apărări duce la încălcarea principiului contradictorialității, al dreptului la apărare și la un proces echitabil.
Practic, instanța decide să redeschidă urmărirea penală după ce cântărește motivele care au stat la baza acestei cereri. Or, dacă nu participă nici procurorul și nici suspectul sau inculpatul la ședința de judecată, se consideră că judecătorul nu își poate forma o părere obiectivă cu privire la speță.
Acest text de lege contravine principiului egalității armelor între apărare și acuzare. Lipsa dezbaterilor între părți în fața judecătorului duce părțile în imposibilitatea de a formula excepții și cereri cu privire la ordonanța prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale.
În ce situații are loc redeschiderea urmăririi penale?
În cazul în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată după o perioadă de timp că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, urmează să infirme ordonanța și să dispună redeschiderea urmăririi penale. În acest caz, pe baza noilor fapte sau împrejurări care duc la concluzia că a dispărut cauza pe care se întemeia clasarea, procurorul va revoca ordonanța și va dispune redeschiderea urmăririi penale.
Noutățile legislative arată că judecătorul decide cu privire la redeschiderea urmăririi penale, în condițiile textului de lege care face obiectul excepției de neconstituționalitate. Dacă s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, redeschiderea urmăririi penale are loc și atunci când judecătorul de cameră preliminară admite plângerea împotriva soluției și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Rețineți că dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală.
Ce a decis CCR?
CCR a analizat excepția cu care a fost învestită și a pronunțat Decizia 496/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 708 din 21 septembrie 2015. În vechiul Cod de procedură penală din 1968, reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere era de competența exclusivă a procurorului care decidea prin ordonanță. În prezent, dispozițiile s-au schimbat și această prerogativă aparține judecătorului care trebuie să confirme susținerile procurorului din ordonanță.
Sigur că această modificare are la bază prevederi europene care susțin că posibilitatea acordată parchetului de a redeschide urmărirea penală trebuie să fie supusă autorizării unei instanțe naționale care va avea rolul de a analiza dacă se impune redeschiderea cazului. În spiritul european insuflat Codului nostru de procedură penală, a fost elaborat textul de lege, astfel încât procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale să constituie o garanție procesuală a justeții acestei proceduri.
Știrile juridice arată că judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea ordonanței de redeschidere a urmăririi penale emisă de procuror. Practic, verifică situațiile de fapt ce au determinat pe procuror să emită ordonanța de redeschidere a urmăririi penale. Dacă acestea nu sunt îndeplinite, va infirma ordonanța respectivă.
Consecința imediată a redeschiderii urmăririi penale constă fie în emiterea de către procuror a unui rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal, fie în emiterea unei ordonanțe prin care clasează sau renunță la urmărire.
Faptul că în etapa judecării redeschiderii urmăririi penale, actuala legislație nu îngăduie prezența părților în camera preliminară, acestea nu pot avea cunoștință de susținerile părților adverse, nu pot formula contraargumente în apărarea propriilor interese procesuale. Pentru a se putea garanta dreptul la un proces echitabil și pentru a li se asigura părților dreptul la apărare, acestea trebuie să beneficieze de o procedură scrisă, dar și de contradictorialitate și oralitate. Doar în acest fel, există egalitate de tratament a părților și instanța va putea lua o decizie în deplină cunoștință de cauză.
Se arată că în cadrul soluționării acestei proceduri, suspectul sau inculpatul nici nu sunt citați, fapt ce îi prejudiciază de posibilitatea de a se prezenta personal sau printr-un avocat în fața instanței pentru a-și expune punctul de vedere.
CCR consideră că pentru a se putea analiza obiectiv situațiile care duc la redeschiderea urmăririi penale, trebuie ca părțile să fie audiate de judecător și în prezența procurorului. Așa cum este redactat în prezent acest text de lege prin această procedură necontradictorie, judecătorul analizează pur formal și unilateral situația de fapt.
În concluzie, CCR a admis excepția de neconstituționalitate care a fost invocată de către Avocatul poporului și a stabilit că textul de lege care prevede că judecătorul de cameră preliminară decide fără participarea procurorului și a suspectului sau a inculpatului este neconstituțională. Acum misiunea de a pune în acord textul de lege cu decizia CCR, revine Parlamentului care are la dispoziție 45 de zile pentru a face acest lucru.
E bine să măsori de zece ori înainte de a tăia o dată!
Nu știu cui îi aparține vina că în actualul Cod de procedură penală s-au strecurat atâtea erori care au generat sesizarea CCR și admiterea excepțiilor de neconstituționalitate. Poate că dacă autorii ar fi cântărit mai bine fiecare text de lege și s-ar fi gândit la implicații, ar fi reușit să elaboreze o lege care să respecte în mod egal dreptul fiecărui participant la procesul penal.