Expresiile latine par mai actuale ca oricând. Astfel, expresia latină „quot capita tot sensus” (câte capete, atâtea păreri) se poate aplica cu succes atunci când ne raportăm la modul în care instanțele de judecată interpretează textele de lege. În acest context, procesul pare un joc de noroc în care șansa câștigării ține exclusiv de modul în care judecătorul interpretează anumite prevederi legale.

Pentru a reduce pe cât cu putință aceste situații, legiuitorul a stabilit că pe calea recursului în interesul legii, poate fi sesizată ÎCCJ, în scopul de a stabili modul în care se va aplica de către toate instanțele de judecată un anumit text de lege. Decizia ÎCCJ devine obligatorie pentru instanțe de la data publicării și se va răsfrânge și asupra proceselor în curs de judecată, acolo unde nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă.

Care a fost obiectul recursului în interesul legii?

 ÎCCJ a fost sesizată să stabilească cu privire la compunerea completului de judecată, la tipul hotărârii care se pronunță și calea de atac căreia îi este supusă hotărârea pronunțată în cazul judecării cererii de suspendare a executării provizorii.

Care sunt opiniile instanțelor de judecată?

Se pare că acest text de lege a dat mari bătăi de cap practicienilor, pentru că s-au conturat numeroase opinii privind modul de interpretare și aplicare al acestuia. Cu privire la compunerea completului de judecată la soluționarea cererii de suspendare a executării provizorii unele instanțe au susținut că se face de către un complet format dintr-un singur judecător, altele au considerat că aceste cereri se judecă de către un complet format din doi judecători.

Referitor la tipul de hotărâre pe care instanța o poate pronunța unele instanțe au soluționat cererile prin încheiere, alte au pronunțat sentințe și restul au soluționat prin decizii. Cu privire la calea de atac căreia îi este supusă hotărârea pronunțată în cazul acestor cereri, s-au conturat trei opinii: unii au susținut că hotărârea este supusă apelului, alții că se atacă cu recurs și restul că acest tip de hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac, fiind definitivă.

Ce prevede legea cu privire la cererea de suspendare a executării provizorii?

Atunci când s-a început executarea silită, se poate face contestație împotriva acesteia, a încheierilor pronunțate de executorul judecătoresc sau împotriva oricărui act  de executare de către cei interesați sau vătămați prin acea executare. Contestația la executare se poate face și atunci când executorul judecătoresc refuză să efectueze executarea silită sau să îndeplinească un act de executare silită.

Știrile juridice arată că până la soluționarea contestației la executare, partea interesată poate solicita pentru motive temeinice ca instanța să suspende provizoriu executarea. Rețineți că suspendarea se poate solicita fie odată cu contestația la executare, fie pe cale separată.

Noutățile legislative arată că legiuitorul a prevăzut și posibilitatea ca instanța să poată încuviința executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri atunci când va considera că măsura este necesară în raport cu starea de insolvabilitate a debitorului sau dacă neluarea acestei măsuri l-ar prejudicia pe creditor. Dacă cererea de executare provizorie este respinsă de prima instanță, ea se va putea face din nou în apel.

Partea interesată poate solicita suspendarea executării provizorii luate de instanță fie prin cererea de apel, fie printr-o cerere distinctă în tot cursul judecății apelului. Știrile juridice arată că cererea de suspendare se judecă de către instanța de apel, iar instanța se pronunță prin încheiere. Părțile sunt citate și încheierea se atacă doar cu apel în cinci zile de la pronunțare pentru partea prezentă și de la comunicare pentru cea lipsă.

Pentru a se încuviința suspendarea trebuie achitată o cauțiune care se calculează la valoarea obiectului contestației. Problema care a generat sesizarea ÎCCJ a fost prevederea conform căreia legea a dispus că până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, dacă a fost achitată cauțiunea stabilită de lege.

Alături de acest articol a stârnit interpretări diverse în practică și dispoziția potrivit căreia în cazurile urgente în care s-a achitat cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. În acest caz, încheierea nu este supusă niciunei căi de atac, iar cauțiunea depusă este deductibilă din cea finală stabilită de instanță.

Ce a decis ÎCCJ?

 ÎCCJ a pronunțat Decizia 8/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 539 din 20 iulie 2015. Practic, ÎCCJ trebuia să stabilească câți judecători trebuie să fie în completul de judecată, care este calea de atac împotriva deciziei instanței și ce denumire poartă hotărârea luată de aceasta în cazul judecării suspendării executării provizorii în scopul de a se putea asigura o practică unitară la nivelul instanțelor de judecată în această materie.

Cu privire la completul de judecată, ÎCCJ a considerat că această cerere prin ordonanța președințială are caracter incidental și se formulează în apel. Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să judece în primă instanță fondul, deci în cazul de față, instanța de apel. Astfel, fiind o cerere incidentală promovată în apel și cum instanțele de apel sunt compuse din doi judecători, înseamnă că aceasta se va judeca într-un complet format din doi magistrați.

Cu privire la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârii pronunțate în aceste cereri, ÎCCJ a analizat textele Codului de procedură civilă pentru a lua o decizie în acest sens. Noutățile legislative ale actualului cod prevăd că suspendarea executării poate avea loc nu doar până la soluționarea contestației la executare, dar și până la soluționarea altei cereri privind executarea silită, acest ultim caz fiind o noutate față de veche reglementare. Având în vedere că suspendarea executării provizorii are loc prin ordonanță președințială și față de textele de lege, ÎCCJ a decis că această hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac.

Cu privire la denumirea pe care o va purta hotărârea pronunțată de instanță, ÎCCJ constată că în cazul ordonanței președințiale regula este că se pronunță o hotărâre, dar, în cazul de față, denumirea va fi dată de dispozițiile din cod care prevăd că, dacă s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare.

Concluzia?

ÎCCJ a admis recursul în interesul legii și a decis că cererea de suspendare provizorie se judecă de către un complet format din doi judecători urmând ca instanța să se pronunțe asupra cererii prin încheiere care, la rândul ei, nu este supusă niciunei căi de atac.