Viaţa de militar te consumă! Te poate ţine şi la distanţă de familie, aşa cum se întâmplă cu militarii români aflaţi în misiune prin teatrele de operaţiuni din Orient. Puneţi-vă, măcar o clipă, în locul unui astfel de oştean. Dincolo de platoşa de oţel ce îmbracă sufletul celui mai dârz luptător, îndărătul privirii sale hotărâte, se află o inimă măcinată de dorul celor dragi şi-al ţării mamă.

Dorul uneşte, ca un fir nevăzut, sufletul ostaşului aflat peste mări şi ţări cu inimile celor de acasă. Depărtarea de familie, cotidiana întâlnire cu primejdia şi grijile neîncetate ale rudelor militarului iscă o mulţime de frământări, de probleme. Spre a uşura situaţia familiilor ostaşilor aflaţi în misiune şi mai ales pentru a rezolva dificultăţile lor concrete, a fost conceput un sistem legal de sprijin.

Ordinul MApN nr. M5/2015 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sprijin al familiilor personalului din Ministerul Apărării Naţionale care participă la acţiuni militare a văzut lumina tiparului în “Monitorul Oficial” 85/2015.

Sprijinul familial e structurat în funcţie de tipul de acţiuni militare la care participă ostaşii. Astfel, suportul poate fi o componentă a procesului de pregătire şi executare a misiunilor la care participă forţele armate în afara teritoriului României, prin apărarea colectivă în cadrul NATO sau de asigurare a securităţii UE, precum şi prin operaţiunile de răspuns la crize, misiunile de asigurare a păcii şi de asistenţă umanitară.

Totodată, suportul familial e conceput şi ca măsură de sprijin social acordată ulterior rănirilor, căpătării unor afecţiuni fizice sau psihice ori decesului, pentru familiile militarilor participanţi la misiuni vizând contracararea acţiunilor teroriste, de poliţie aeriană şi de intervenţie cu nave, precum şi alte misiuni cu potenţial substanţial de risc desfăşurate pe teritoriul patriei noastre.

 

În ce constau măsurile de sprijin acordate familiei?

Noua reglementare descrie familia ca fiind alcătuită din soţia sau soţul, copiii şi părinţii militarului trimis în misiune, aflaţi în întreţinerea sa legală. Conform noilor ştiri juridice, scopul ajutorării militarilor şi a membrilor familiilor acestora e facilitarea adaptării la schimbările şi solicitările pricinuite de pregătirea misiunii, executarea ei şi reintegrarea în familie şi comunitate, după întoarcerea din misiune.

Prin aplicarea sistemului de sprijin familial se au în vedere obiective precum: sprijinirea pregătirii militarilor şi a familiilor acestora pentru obişnuirea cu consecinţele participării la misiuni; furnizarea unor informaţii privind misiunile de luptă; informarea familiei despre situaţia militarului, pe parcursul desfăşurării misiunii; sprijinirea familiilor personalului participant pentru depăşirea unor situaţii aparte… în genere mai puţin fericite.

De asemenea, se are în vedere şi asigurarea unor servicii de informare cu privire la drepturile personalului la începutul misiunii, parcursul ei şi perioada post-misiune, de consiliere psihologică, religioasă ori de altă natură pentru rezolvarea unor probleme ce survin în familia personalului combatant; susţinerea moralului luptătorilor şi al familiilor acestora şi dezvoltarea sentimentului apartenenţei la comunitatea militară.

 

Sprijin prin… comitete şi comisii

Conform noilor ştiri juridice, pentru îndeplinirea obiectivelor sistemului de sprijin familial, la nivelul Ministerului Apărării se va înfiinţa Comisia centrală de sprijin familial iar la nivelul formaţiunilor, subunităţilor independente, unităţilor sau a structurilor constituite temporar ce participă la misiuni în afara României, va funcţiona câte un comitet de sprijin familial.

Comitetul de sprijin familial va fi alcătuit din: preşedinte (militarul desemnat să exercite conducerea structurii rămase în ţară), membri (reprezentanţi ai microstructurilor logistică, informatică, asistenţă medicală, asistenţă juridică, asistenţă psihologică, asistenţă religioasă şi relaţii publice etc.), precum şi un secretar (un gradat numit de către preşedinte).

Cu minimum 60 de zile înainte de dislocare, pe lângă fiecare structură participantă se poate înfiinţa şi câte un grup voluntar de sprijin familial, alcătuit din membrii familiilor militarilor trimişi în misiunile de luptă. Acesta va fi implicat în “menţinerea echilibrului emoţional al membrilor familiilor personalului participant” şi creşterea capacităţii de adaptare la implicaţiile participării la misiune, în asigurarea menţinerii unor căi de comunicare între comanda structurii participante şi familiile celor plecaţi la datorie.

De asemenea, se va implica în sprijinirea reciprocă în rezolvarea unor probleme ce se pot ivi în sânul familiilor personalului participant, în identificarea nevoilor membrilor familiilor militarilor şi în solicitarea de sprijin instituţional. Grupul voluntar de sprijin familial poate fi susţinut financiar prin donaţii şi sponsorizări!

 

Totul, ca la carte

Francezul are o vorbă: «À la guerre, comme à la guerre!» Românul o tălmăceşte: “la război, ca la război” Pe front ţi se pot întâmpla o mulţime de lucruri… nu tocmai plăcute. Nu-i ca-n filmele americane, unde supereroul e mereu “greu de ucis” ori imun la gloanţe, ca un tanc. Nu doar militarii trimişi în misiune peste hotare pot avea de suferit. Ci şi ostaşii din ţară!

Se pot ivi situaţii în care care militarul e rănit, dobândeşte diverse boli trupeşti sau sufleteşti, devine invalid ori îşi pierde viaţa în misiunile pentru contracararea şi limitarea efectelor acţiunilor teroriste, de poliţie aeriană şi de intervenţie cu nave, precum şi-n alte misiuni cu potenţial ridicat de risc, desfăşurate chiar aici, în România. Într-un asemenea context, activităţile de sprijin familial se vor desfăşura, fireşte, în acţiuni derulate după apariţia nefericitei situaţii.

Atunci, se vor pune în mişcare procedurile privind înştiinţarea familiilor victimelor şi acordarea sprijinului social pentru victime şi pentru familiile lor şi se aplică legislaţia referitoare la recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia sau urmaşilor celor căzuţi la datorie.

Cum se vor efectua, în concret, activităţile de instruire a personalului cu responsabilităţi pe linia sprijinului familial acordat rudelor participanţilor la misiunile de peste hotare? Armata nu-i o instituţie unde se lucrează cu proceduri întocmite… pe genunchi! Dimpotrivă, acolo se merge pe principiul că totul trebuie să fie pus la punct din vreme! Aflăm că activităţile de acest tip se vor realiza în temeiul “Manualului sprijinului familial”, ce se va aproba în curs de 90 de zile de la intrarea în vigoare a recentului ordin.

Ministerul Apărării Naţionale poate sprijini personalul armatei rănit ori devenit invalid în misiune, precum şi familiile celor ucişi în cursul operaţiunilor militare inclusiv prin promovarea caritabilă a unor opere realizate de aceştia – picturi, desene, scrieri – a căror folosire se va realiza cu acceptul scris al autorilor sau al reprezentanţilor acestora, în consens cu prevederile legislaţiei din domeniul drepturilor de autor.

 

În serviciul patriei

Armata cere curaj, privaţiuni, energie, devotament, putere de sacrificiu… în doze uriaşe. Dar militarul nu-i un supraom sau vreun cyborg programat să lucreze zi şi noapte, şapte zile din şapte, pentru mai binele naţiunii sale şi-n slujba statului român.

Chiar dacă beneficiază de un antrenament fizic şi psihologic superior, inaccesibil cetăţenilor de rând şi este selectat dintre cei mai înzestraţi pentru această nobilă carieră, militarul profesionist are, la fel ca orice alt om, aspiraţii, temeri, sentimente. Mai are şi-o familie, care-şi cere drepturile. O familie care, în vreme ce-i duce dorul celui plecat “la cătănie”, să-şi servească patria, necesită sprijin. Patria e datoare să ofere acest sprijin!