Nimănui nu-i plac contravenţiile! Tot omul respectabil fuge de ele şi încearcă să ocolească problemele cu legea! Tot fugind, uită că graba strică treaba. Sau că poate fi amendat… pentru exces de viteză.

Oricât ar fugi omul de greşeli, riscul de-a fi prins pe picior greşit nu dispare până-n ultima secundă de viaţă. Aşa stând lucrurile, cetăţenii care-au ajuns la senectute neprimind nici măcar o sancţiune contravenţională ar trebui premiaţi. Este o performanţă!

Contravenţia reprezintă o faptă comisă cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin legi sau prin hotărâri ale autorităţilor locale. Legea contravenţională ocroteşte valorile sociale ce nu-s protejate de către legea penală, faptele contravenţionale având un grad mai redus de pericol social. Prin legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern se pot statornici şi sancţiona contravenţii în toate domeniile. A greşi e omeneşte. Cine greşeşte, plăteşte… autorităţilor!

Potrivit art. 8 din OG 2/2001, sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice se fac venit integral la bugetul de stat. Sunt exceptate cele aplicate de către autorităţile administraţiei publice locale şi amenzile privind circulaţia pe drumurile publice. Acestea ajung, integral, la bugetele locale! Concomitent, sumele rezultate din amenzile aplicate persoanelor fizice vor merge, în întregime, tot la bugetele locale.

După cum prea bine ştiu cei care au fost prinşi pe picior greşit, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de către agenţii constatatori, în tagma cărora intră agenţii de Poliţie, persoanele anume împuternicite (de către prefecţi, primari) şi… alţii.

La fel de bine ştiu cei care s-au găsit vreodată (sau nu doar o dată!) în postura de contravenienţi că procesul-verbal se înmânează sau se comunică, în copie, contravenientului. Comunicarea se realizează de către organul ce a aplicat sancţiunea, în  maximum o lună de la data aplicării ei.

Atunci când contravenientul a fost sancţionat cu amendă, simultan cu procesul-verbal i se va comunica şi înştiinţarea de plată. În aceasta se menţionează obligativitatea achitării amenzii la instituţiile îndreptăţite s-o încaseze, în termen de 15 zile de la comunicare. N-o plăteşte în termen? Îl paşte executarea silită!

 

Spre ştiinţa contravenienţilor…

Dacă-l ajută portofelul, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii pe loc sau în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal (sau de la data comunicării sale). Termenul ce se încheie într-o zi de sărbatoare legală se prelungeşte până la finalul primei zile lucrătoare ce urmează.

Amenzile cuvenite bugetului de stat pot fi achitate la CEC sau la unităţile Trezoreriei Statului, în vreme ce amenzile cuvenite bugetelor locale se achită la CEC ori la casieriile autorităţilor locale ori ale altor instituţii publice împuternicite să gestioneze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe-a cărei rază activează acestea, de domiciliul sau reşedinţa contravenientului, de cetăţenia sa ori de locul comiterii contravenţiei.

Art. 39 din OG 2/2001 spune că atunci când nu se exercită calea de atac contra procesului-verbal de constatare în termenul legal, punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale se face de către organul în care activează agentul constatator. În celelalte cazuri, punerea-n executare a sancţiunii amenzii se face de către instanţă.

Acelaşi articol prevede că-n scopul executării amenzii, instanţele sau organele constatatoare vor comunica din oficiu procesul-verbal neatacat prin plângere ori dispozitivul hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, astfel:

– pentru sumele ce se fac venit integral la bugetul de stat: organelor de specialitate ale unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor Publice – ANAF, într-a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;

– pentru sumele ce se fac venit integral la bugetele locale: organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale într-a căror rază teritorială domiciliază contravenientul (persoană fizică sau juridică).

 

Ştiri juridice la orizont

În „Monitorul oficial” 682/2014 a apărut Ordinul MFP 1234/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 3/2014. Conform ultimelor ştiri juridice, Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 3/2014 a fost emisă pentru a fi aplicate unitar, la nivel naţional, prevederile art. 8 alin. (3) şi (4) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi dispoziţiile art. 25, 28 şi 39 alin. (2) lit. (a) din aceeaşi reglementare.

La obârşia emiterii Deciziei 3/2014 a stat necesitatea de a se preciza destinaţia pe care urmează să o ia sumele provenite dintr-o amendă, în funcţie de momentul achitării sale – înainte sau după începerea executării silite. Decizia 3/2014 se referă la:

I) cazul în care amenda se achită anterior datei începerii executării silite. În acest caz, noile ştiri juridice spun că din clipa comunicării ori a înmânării procesului-verbal de contravenţie şi până la data comunicării somaţiei de plată contravenientului, amenda încasată se face venit la bugetul local unde-a fost achitată de către contravenient. Din această perspectivă, nu contează că suma a fost achitată în termenul de 48 de ore (ori de 2 zile lucrătoare) sau după acest termen şi nici dacă, în acest interval, amenda a fost plătită în parte sau în întregime.

Contravaloarea amenzii încasate va reprezenta un venit destinat bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care s-a realizat plata sa, în ciuda faptului că persoana (fizică sau juridică) a achitat amenda contravenţională la bugetul local al unei unităţi administrativ-teritoriale diferită de cea de domiciliu şi că agentul constatator a comunicat procesul-verbal de constatare a contravenţiei organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale într-a căror rază teritorială domiciliază contravenientul. Mai apoi, organul fiscal de la domiciliu va opri executarea silită şi va alcătui Borderoul de debite-scăderi, prin care debitul înregistrat va fi dat la scădere.

II) situaţia în care amenda a fost achitată după data declanşării executării silite. Aici, amenda nefiind achitată sau fiind achitată doar în parte anterior momentului de începere a executării silite, suma plătită de către contravenient după această dată cu titlu de amendă sau încasată de către organul fiscal prin executarea silită devine venit al bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care contravenientul îşi are domiciliul.

Pentru autorităţile locale a fost foarte necesar să apară aceste precizări (ce elimină o sursă de potenţiale neînţelegeri!), acum, când trebuie ca bugetele locale să fie bine îndopate cu bani iar noutăţile din contabilitatea primăriilor trebuie să fie de bun augur. La cheltuire, contează prea puţin dacă paralele provin din taxe, din impozite locale ori din amenzi.

Dacă legea spune cum se încasează banii proveniţi din amenzi, tot ea trebuie să precizeze şi unde trebuie să ajungă ori să rămână ei. Oricâţi bani ar avea, nimeni nu refuză un venit suplimentar. Pe măsură ce sporesc veniturile administraţiei publice locale şi centrale, apar şi noile necesităţi. Iar pentru satisfacerea deplină a acestor trebuinţe nou-născute, reţeta e simplă: pot fi inventate oricând noi contravenţii… Şi amenzi pentru ele, pentru cetăţeni!