Există anumite domenii de activitate în care angajatorii preferă să folosească forța de muncă a celor plătiți cu ziua, urmând a apela la ajutorul acestora în mod ocazional, atunci când nu reușesc să facă față unei activități cu proprii angajați.

Deși nu există un raport de muncă între zilier și persoana care apelează la serviciile acestuia, există totuși anumite reguli care guvernează raporturile dintre părți. Legiuitorul a considerat a fi util să aducă anumite noutăți legislative în acest domeniu pentru a încuraja acest tip de muncă.

Astfel, legea zilierilor 52/2011 a fost modificată și completată de legea 277/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din 29 octombrie 2013 ale cărei prevederi au intrat în vigoare începând cu 1 noiembrie 2013.

Care sunt noutățile legislative introduse începând cu 1 noiembrie 2013?

1. Cine poate lucra cu zilierii?

Dacă până la aceste modificări doar persoana juridică putea apela la forța de muncă a unui zilier, începând cu 1 noiembrie 2013 legiuitorul a extins sfera angajatorilor. Astfel, pot beneficia de forța de muncă a zilierilor persoana fizică, persoana fizică autorizată, întreprinderea familială. Zilierii sunt folosiți pentru a presta activități necalificate cu caracter ocazional.

2. Cine poate lucra ca zilier?

Până la modificarea legislativă puteau lucra ca zilieri doar persoanele începând cu vârsta de 16 ani. Începând cu 1 noiembrie 2013, pot lucra ca zilieri persoanele începând cu vârsta de 15 ani. Pentru a lucra cu zilieri care au vârsta de 15 și/sau 16 ani trebuie să aibă în mod obligatoriu acordul părinților sau al reprezentanților legali. Fiind o excepție de la regulă, trebuie să fiți atenți dacă veți apela la un zilier minor, pentru că legea vă obligă să îl puneți să desfășoare activități care să nu îi pericliteze dezvoltarea și sănătatea personală.

Astfel, este interzis să folosiți un zilier minor să desfășoare activități de manipulare a artificiilor sau a obiectelor ce conțin explozivi, a aparatelor de producere a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate, activități de sacrificare a animalelor sau activități din menajerii de animale feroce sau veninoase. Sunt considerate a fi interzise pentru minori și activitățile care comportă risc de cădere de la înălțime, surpare, prăbușire sau risc electric de înaltă tensiune.

3. Care sunt activitățile în care se lucrează cu zilieri?

Până la modificarea legii zilierilor, se puteau folosi zilieri pentru activități de întreținere și curățenie. Această prevedere a fost abrogată, legiuitorul a enumerat clar domeniile în care aceștia pot activa: agricultura, vânătoare și pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură, acvacultură, pomicultură, viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, publicitate, manipulare de mărfuri. Rețineți că activitățile de manipulare de mărfuri, de curățenie și întreținere se pot presta doar în cadrul activităților enumerate de legiuitor.

Concret, un zilier poate lucra pentru a culege via, pentru a încărca lăzile cu struguri în mașini sau pentru a ajuta la transportarea animalelor sacrificate și la întreținerea și curățenia spațiilor unde au stat acele animale. Să presupunem că am un depozit cu aparate de aer condiționat și fac livrări la clienți. Nu voi putea folosi un zilier ca să facă curat în acel depozit sau să încarce aparatele de aer condiționat în camioane pentru a fi trimise clienților!

4. Care este diferența între un zilier și un angajat cu contract de muncă?

Diferența între un zilier și o persoană încadrată cu contract de muncă este că zilierul primește banii aferenți activității prestată la sfârșitul zilei de muncă, pe când salariatul este remunerat lunar pentru activitatea desfășurată. Începând cu 1 noiembrie 2013, legiuitorul a introdus în categoria noutăți legislative și posibilitatea ca zilierul să poată fi plătit și la sfârșitul perioadei pentru care a prestat acea activitate, cu condiția să existe un acord scris între părți. Legiuitorul a  menținut și vechea prevedere conform căreia zilierul este plătit la sfârșitul zilei de muncă.

Pentru a diferenția persoana care este angajată cu contract de muncă de zilier, legiuitorul a  stabilit că zilierul nu are calitatea de asigurat în sisteme de asigurări publice. Dacă zilierul va dori, poate să se asigure în sistemul public de pensii.

Aveți obligația de a ține un Registru de evidență a zilierilor urmând a-l păstra la sediul și/sau punctele de lucru. Până la prezentele modificări legea nu preciza unde trebuie să țineți acest registru. Registrul de evidență a zilierilor îl procurați de la Inspectoratul Teritorial de Muncă de la sediul angajatorului. În acest sens depuneți o cerere tip, copie de pe CUI, delegație pentru persoana desemnată să îl ridice și copie a cărții de identitate a acesteia.

După ce sunteți fericitul posesor al acestui Registru trebuie să îl numerotați, parafați, să îl legați. Rețineți că el se completează cu cerneală sau pix de culoare albastră, urmând a scrie cu litere de tipar. Aveți obligația să treceți pe lângă numele și prenumele zilierului și inițiala tatălui. Se poate întâmpla să completați greșit anumite rubrici, pentru că numai cine nu muncește, nu greșește! În acest caz, datele înscrise greșit se taie cu o linie orizontală cu cerneală sau pastă roșie. Datele corecte se scriu tot folosind culoarea roșie urmând a se lăsa vizibile datele anterioare și a se aplica ștampila și semnătura angajatorului.

Angajatorul va înregistra zilnic pe toți zilierii cu care a lucrat și lunar va trimite la Inspectoratul Teritorial de Muncă de la sediul său (până la 5 a fiecărei luni) o copie conformă cu originalul a acestui Registru în care sunt înscriși zilierii cu care a lucrat în luna precedentă. Dovada plății zilierilor se atestă prin semnarea de către aceștia în Registru. Acest Registru se poate transmite și în format electronic. În cazul angajaților, Revisalul este cel în care se ține evidența acestora.

Înainte de a începe lucrul, zilierii trebuiesc instruiți cu privire la specificul acelei activități și la materialele care se folosesc. Acest lucru se consemnează într-o fișă de instruire colectivă în care sunt trecuți într-un tabel colectiv toți zilierii. Aceștia trec datele de identificare, grupa sanguină și semnează că au luat la cunoștință de instruirea respectivă. Abia apoi se pot apuca de lucru!

5. Care este durata zilnică de lucru a unui zilier?

Este bine să știți că un zilier minor va putea lucra doar 6 ore pe zi, adică maxim 30 de ore pe săptămână fără a putea fi folosit la activități în timpul nopții. Un zilier poate lucra maxim 12 ore pe zi. Rețineți că dacă agreați cu zilierul un număr mai mic de ore de activitate pe zi, aveți obligația legală de a-l plăti pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă. De exemplu, apelați la un zilier și acesta termină treaba în 6 ore. El va fi remunerat ca și când ar fi lucrat 8 ore.

Pentru a evita eventualele neplăceri legale trebuie să știți că legiuitorul interzice să folosiți un zilier în beneficiul unui terț.

6. Care sunt amenzile pentru nerespectarea legii zilierilor?

Pentru nerespectarea anumitor prevederi legale, amenda care poate fi aplicată angajatorului a crescut. Astfel, nerespectarea duratei de lucru zilnice legale pentru munca zilierului, prestarea de activități pentru același angajator pe o perioadă mai mare de 90 zile cumulată într-un, îl poate costa pe angajator între 4.000 și 10.000 lei. Aceeași amendă o va suporta angajatorul, dacă nu remunerează zilierul conform prevederilor legale. Astfel, zilierul va fi plătit conform înțelegerii cu angajatorul, dar nu va putea primi mai puțin de 2 lei/oră și nici mai mult de 10 lei/oră.

Amenda crește de la 3.000 la 6.000 lei dacă angajatorul nu ține Registru de evidență a zilierilor, nu îl completează, nu îl prezintă organelor de control, nu asigură instruirea zilierilor. Aceeași amendă se aplică și dacă angajatorul nu a asigurat zilierului echipamente de protecție pentru desfășurarea activității.

Legiuitorul  a introdus prevederea conform căreia amenda poate fi achitată pe loc sau în maxim 48 de ore de la data încheierii/comunicării procesului-verbal, caz în care angajatorul  va putea plăti jumătate din minimul amenzilor prezentate anterior, în funcție de situație. Până la 1 noiembrie 2013 nu exista această facilitate de a putea plăti jumătate din minimul amenzii.

Va combate legea zilierilor munca la negru?

Un răspuns greu de dat, timpul va decide ce se va întâmpla…

Din punct de vedere fiscal, beneficiarii activităților cu caracter ocazional au obligația de a vira un impozit de 16% din suma brută datorată zilierului și de a-l plăti la bugetul de stat până la 25 ale lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Astfel, să presupunem că un zilier este plătit cu suma minimă prevăzută de lege de 2 lei/oră adică 16 lei pentru 8 ore de muncă. Angajatorul va vira la stat un impozit de 2,56 lei.

Cred că este mai mult decât necesar ca legiuitorul să clarifice inadvertențele dintre legea zilierilor și normele de aplicare ale acesteia. Practic, norma de aplicare a legii include sumele primite de zilieri în aceeași categorie cu veniturile din salarii! Se impune ca în viitor, legiuitorul să precizeze negru pe alb cum se calculează, virează impozitul din veniturile zilierilor pentru a pune în acord textele de lege și pentru a evita confuziile. Curat murdar încurcătură!

Rețineți că activitatea zilierului nu este considerată vechime în muncă, acesta neavând dreptul la șomaj sau la pensie. Pentru veniturile realizate din activitatea zilierilor nu se datorează contribuții sociale obligatorii de nicio parte. Angajatorul nu are obligația de a trece sumele achitate zilierului în Revisal, pentru că între părți nu există un raport de muncă.

Dacă angajatorul va considera că aceste modificări sunt un succes, rămâne de văzut. Scopul legiuitorului a fost de a stopa munca la negru, de  a obliga pe angajatori să înregistreze veniturile primite de zilieri și să achite impozitul aferent la stat.

Până la urmă „dacă vreți ca următorii cinci ani să fie mai buni decât ultimii cinci, trebuie să faceți niște schimbări.” (Jim Rohn).