Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 are următorul conţinut: “Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social încetează în următoarele situaţii: [. . .] e) în situaţia în care confederaţia patronală, confederaţia sindicală ori prim – ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul criticat nu este suficient de clar pentru a putea fi aplicat fără riscul de a încălca dreptul unui membru – reprezentant al societăţii civile din cadrul Plenului Consiliului Economic şi Social (denumit în continuare CES). Astfel, norma criticată nu permite niciunei persoane interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă consecinţele care pot rezulta din actele acesteia.

Ca urmare, art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, teza referitoare la prim – ministru, prezintă o deficienţă gravă de conţinut, respectiv de reglementare a normelor pe care se fundamentează aplicarea sancţiunii constând în revocarea membrilor Plenului CES (reprezentanţi ai societăţii civile), precum şi de reglementare a procedurii revocării, fapt ce îi conferă caracter neconstituţional.

Prin Decizia nr. 679/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 23/2024, CCR a admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, care nu precizează cazurile şi motivele de revocare a membrilor Consiliului Economic şi Social şi nici procedura de revocare a acestora, este neconstituţională.