Potrivit ultimelor noutăţi legislative, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a soluţionat un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea unor dispoziţii din Codul muncii.

Obiectul sesizării

Soluţionarea recursului în interesul legii vizează următoarea problemă de drept: “Acţiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii, de primă instanţă, care ulterior este desfiinţată în calea de atac, îmbracă natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluţionare se circumscrie prevederilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, atrăgând, din punct de vedere funcţional şi procesual, competenţa materială de soluţionare în primă instanţă în favoarea tribunalului – Secţia specializată în litigii de muncă şi asigurări sociale, ori are natura juridică a unei cereri de întoarcere a executării, a cărei soluţionare se circumscrie prevederilor art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atrăgând competenţa materială de soluţionare în primă instanţă în favoarea instanţei de executare, respectiv a judecătoriei.

Practica judiciară

În cadrul primei orientări jurisprudenţiale s-a apreciat că acţiunea formulată de angajator pentru restituirea de către salariat a sumelor achitate acestuia din urmă, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii desfiinţate ulterior, are natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluţionare se circumscrie dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul muncii, atrăgând competenţa materială în primă instanţă a tribunalului.

În cadrul celei de-a doua orientări jurisprudenţiale s-a apreciat că acţiunea formulată de angajator pentru restituirea de către salariat a sumelor achitate acestuia din urmă, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii desfiinţate ulterior, are natura juridică a unei cereri de întoarcere a executării, a cărei soluţionare se circumscrie dispoziţiilor art. 724 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atrăgând competenţa materială în primă instanţă a judecătoriei, ca instanţă de executare.

Decizia ÎCCJ

Din interpretarea coroborată a textelor de lege din materia executării silite rezultă că normele de procedură civilă nu reglementează posibilitatea de a solicita, pe cale principală, întoarcerea executării, atunci când a fost desfiinţat titlul în baza căruia plata s-a realizat de bunăvoie de către debitor, dacă executarea silită nu a fost demarată, fiind incidentă instituţia plăţii nedatorate, ce implică promovarea unui proces distinct pentru restabilirea situaţiei anterioare.

Prin Decizia nr. 15/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1021/2020, a reţinut că acţiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, înainte de începerea executării silite, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii, de primă instanţă, care ulterior este desfiinţată în calea de atac, îmbracă natura juridică a unui conflict de muncă, a cărui soluţionare se circumscrie prevederilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii atrăgând competenţa materială de soluţionare în primă instanţă în favoarea tribunalului – Secţia specializată în litigii de muncă şi asigurări sociale, conform art. 208 şi art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011.