Contestaţia în anulare se poate formula împotriva hotărârilor penale definitive. Art. 426 C. procedură penală prevede expres şi limitativ cazurile în care se poate formula contestaţia în anulare.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative acest articol de lege a fost subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate s-a susţinut că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, în măsura în care textul este interpretat în sensul în care contestaţia în anulare poate fi formulată numai împotriva unei decizii pronunţate în apel, pe fondul cauzei.

Se consideră că dreptul la o procedură echitabilă trebuie să permită formularea contestaţiei în anulare şi în ceea ce priveşte încheierile pronunţate de judecătorul de cameră preliminară atunci când judecata contestaţiei s-a făcut cu încălcarea unor reguli de procedură. În egală măsură, consideră că soluţia legislativă care nu permite anularea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în calea de atac, atunci când instanţa de control judiciar nu se pronunţă asupra unui motiv de contestaţie, contravine dreptului de acces liber la justiţie.

Curtea Constituţională a reţinut că intenţia legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestaţiei în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situaţiile excepţionale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului şi doar în condiţiile reglementate expres în art. 426 – 432 din Codul de procedură penală, stabilind totodată în paragraful 21 al aceleiaşi decizii că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părţilor, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.

Dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3), coroborate cu cele ale art. 129, nu presupun însă accesul la toate căile de atac şi la toate categoriile de instanţe, indiferent de obiectul cauzei ce se cere a fi soluţionată. Dreptul la un proces echitabil, invocat în susţinerea excepţiei, reprezintă un standard constituţional a cărui îndeplinire este apreciată în funcţie de ansamblul procesului şi ţinând cont de specificul normelor procedurale aplicabile. Totodată, dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea şi egalitatea armelor, care presupun ca fiecare dintre părţi să dispună de posibilităţi suficiente, echivalente şi adecvate de a-şi susţine apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă.

Prin urmare, a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 804/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 154/2018.