Sunt situații în care cei care sunt vinovați de săvârșirea unor infracțiuni să fie judecați în lipsă și condamnați. Problema care a apărut în practica instanțelor de judecată a fost momentul de la care se reia judecarea procesului penal, opiniile instanțelor fiind diferite. Acest fapt a generat sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri problema și a împiedica existența unei practici neunitare.

Ce prevede legea cu privire la redeschiderea procesului penal?

Știrile juridice arată că persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate cere redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință prin orice notificare oficială că a avut loc un proces împotriva sa. Pentru cel care a fost condamnat definitiv în lipsă față de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul de o lună curge de la data la care, după aducerea în țară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

Legiuitorul apreciază că este considerată a fi judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în mod oficial despre acest fapt sau, dacă a știut, nu s-a prezentat la proces din motive obiective și nu a putut anunța instanța.

Nu va fi considerată judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales/mandatar dacă aceștia s-au prezentat în cursul procesului. Aceeași situație și dacă persoana căreia i s-a comunicat sentința de condamnare nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui sau l-a retras. Rețineți că procesul penal nu poate fi redeschis dacă cel condamnat a solicitat judecarea în lipsă.

Cererea de redeschidere va fi formulată de cel judecat în lipsă și se va depune la instanța care a judecat cauza în primă instanță. Dacă cel judecat este privat de libertate, cererea poate fi depusă la administrația locului de deținere care o va trimite la instanță. La cerere se pot atașa acte de care persoana în cauză înțelege să se folosească, certificate conform cu originalul. Dacă actele sunt într-o limbă străină ele vor fi traduse.

După ce primește cererea, instanța fixează primul termen pentru a examina admisibilitatea în principiu, se va dispune atașarea dosarului și citarea părților. Dacă cel care a solicitat redeschiderea procesului este privat de libertate, va fi anunțat și adus la judecată și i se va desemna un avocat din oficiu.

Instanța verifică dacă s-au respectat prevederile legale cu privire la cererea de redeschidere a procesului. În caz afirmativ, dispune prin încheiere admiterea cererii, iar dacă condițiile nu sunt îndeplinite, dispune prin sentință respingerea cererii.

Încheierea de admitere a cererii poate fi atacată odată cu fondul, iar hotărârea de respingere este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea pronunțată în lipsa persoanei condamnate.

Dacă se admite cererea de redeschidere a procesului se va desființa de drept hotărârea pronunțată în lipsa celui condamnat. Știrile juridice arată că instanța redeschide procesul penal prin extindere și cu privire la părțile care nu au formulat cerere și poate decide și în privința lor fără să le creeze o situație mai grea.

 Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au apreciat că dacă a fost admisă în principiu o cerere de redeschidere a procesului penal, procesul se va redeschide din faza camerei preliminare și nu a judecății în prim grad.

Alte instanțe au considerat că, dacă a fost admisă în principiu o cerere de redeschidere a procesului penal, procesul se va redeschide din faza judecății în prim grad.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ  a pronunțat Decizia 13/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 735 din 13 septembrie 2017. ÎCCJ apreciază că prin promovarea acestei căi extraordinare de atac s-a urmărit crearea premiselor pentru ca instanța de judecată să își formeze o părere cu privire la acuzat și să aibă posibilitatea să îi asculte direct declarațiile. Practic, prin redeschiderea procesului penal, instanța va analiza soluția de condamnare.

Dacă este admisă cererea de redeschidere a procesului se va desființa de drept hotărârea de condamnare și se va relua judecata în fața instanței de fond. Știrile juridice arată că prin desființarea hotărârii de condamnare nu se accede la faza camerei preliminare care este închisă definitiv printr-o hotărâre anterioară și distinctă celei desființate de drept.

Noutățile legislative arată că  obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă doar hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în prima instanță sau calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestației în anulare sau revizuirii.

Modul în care legiuitorul a redactat textele de lege cu privire la acest tip de cerere arată că ne aflăm în fața unei cauze care se judecă în primă instanță sau în calea ordinară de atac și această cerere nu poate fi extinsă pentru revizuire, contestație în anulare.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că în urma admiterii cererii de redeschidere a procesului penal pentru persoanele condamnate în lipsă, cauza se reia din faza judecății în primă instanță.