Plata defalcată a TVA este, în ciuda afirmațiilor inițiatorilor și susținătorilor săi, una dintre cele mai controversate și criticate măsuri, dintre cele introduse în acest an în legislația fiscală. Nu ideea în sine îi sperie pe întreprinzătorii ce vor trebui s-o pună în practică, ci modalitățile concrete prin care ea trebuie dusă la îndeplinire. Complicațiile pe care le produce!

În majoritatea lor, guvernările care s-au perindat pe la cârma țării noastre nu au fost capabile să ofere mediului de afaceri acea stabilitate și predictibilitate fiscală mult dorită. Din contră, trimestrial apar modificări legislative care pun la grea încercare capacitatea adaptativă a antreprenoriatului, mai ales a IMM-urilor, care trebuie permanent să identifice resurse suplimentare pentru a satisface noile exigențe legislative, dintre care unele-s vecine cu absurdul, fiind inspirate, parcă, din romanele lui Kafka. Rezultatul ultim? Muncă de Sisif. Eforturi mai mari pentru câștiguri mai mici. Asta-n situația în care se mai poate vorbi despre câștiguri!

 

TVA platită în cont separat

Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a taxei pe valoarea adăugată a fost publicată în Monitorul Oficial 706/2017. La examinarea ultimelor noutăți legislative putem afla că persoanele înregistrate în scop de TVA, potrivit Codului Fiscal, vor fi obligate să deschidă și să întrebuințeze cel puțin un cont de TVA în vederea încasării și plății TVA. La rândul lor, instituțiile publice înregistrate în scop de TVA au îndatorirea de a deschide și utiliza cel puțin un cont pentru încasarea TVA. În teorie este simplu. Experiența arată, însă, că practica ne doboară!

Ca regulă, atât persoanele impozabile, cât și instituțiile publice, fără a conta dacă sunt ori ba înregistrate în scopuri de TVA, vor fi datoare să achite contravaloarea TVA corespunzătoare achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului sau al prestatorului. Totuși, persoanele fizice impozabile ce nu-s înregistrate, dar nici n-au îndatorirea de-a se înregistra în scopuri de TVA potrivit Codului Fiscal (cum ar fi unii dintre constribuabilii ce desfășoară activități de tip independent), nu vor fi obligate să achite contravaloarea TVA corespunzătoare achizițiilor de bunuri și servicii realizate, în contul anume deschis de către furnizor sau prestator.

În sarcina persoanelor înregistrate în scopuri de TVA s-a introdus îndatorirea ca, începând din prima zi a anului 2018, să dețină și să gestioneze un cont de TVA, în vederea încasării și a plății taxei pe valoare adăugată ce corespunde operațiunilor taxabile, adică achizițiile și livrările de bunuri sau servicii. Tot de la 1 ianuarie 2018, și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor trebui să posede un cont de TVA în vederea încasării acestei taxe, aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii taxabile.

Transferul unor sume din conturile de TVA în alte conturi se va putea realiza, de către titular, numai cu încuviințarea ANAF. Retragerea unor sume, în numerar, din contul de TVA, nu are să fie îngăduită.

 

Cui prodest?

Scopul declarat al introducerii plății defalcate a TVA a fost, potrivit explicațiilor oferite de către guvern, diminuarea evaziunii fiscale în materie de TVA. S-a observat, spun guvernanții, că între taxa pe valoare adăugată încasată de către stat și TVA declarată în deconturile de TVA pe care le-au depus persoanele înregistrate în acest sens ar exista o diferență deloc neglijabilă. Diferență pe care autoritățile vor s-o diminueze!

În opinia guvernanților noștri, contribuabilii corecți – care își achită sumele datorate ca TVA la visteria statului, se vor bucura, după 1 ianuarie 2018, de o diminuare a concurenței neloiale pe care le-o fac operatorii economici rău platnici, care ar întrebuința fondurile astfel obținute în realizarea propriilor interese economice.

Pe de altă parte, însă, nimeni n-ar putea garanta că sistemul „split TVA” ce va fi deveni obligatoriu din ianuarie 2018 nu va fi unul lipsit de bătăi de cap și de complicații, pentru contribuabilul corect. Realul scop al instituirii măsurii se pare că e doar cârpirea găurilor din buget (ocazionate de creșterea nu tocmai chibzuită a cheltuielilor publice, de la începutul anului și până acum). În concret, se anticipă, doar de pe urma acestei măsuri, o sporire a veniturilor bugetare cu aproximativ 6.000.000.000 de lei, în următorii doi ani.

 

Avantaje? Pentru cine?

Operatorii economici vor putea alege să li se aplice plata defalcată a taxei pe valoare adăugată înainte ca măsura să devină obligatorie pentru toți, adică în intervalul 1.10-31.12.2017, urmând ca în acest caz să aibă parte de unele avantaje, cum ar fi eliminarea unor penalități de întârziere corespunzătoare unor obligații fiscale principale ce reprezintă TVA ori acordarea acelei bonificații de 5% la achitarea impozitului pe profit.

Potrivit datelor guvernului României, TVA a reprezentat, la nivelul anului trecut, peste 23% dintre veniturile ce susțin bugetul de stat, însemnând, practic, cea mai importantă sursă de venituri a statului român.

O bună parte dintre contribuabili și-a declarat nemulțumirea cu privire la plata defalcată a TVA încă din vremea în care actul normativ se afla în faza de proiect. Deschiderea unor conturi anume destinate pentru TVA la Trezorerie sau la bănci e o măsură care, formal, are menirea de-a combate frauda fiscală, dar care, pentru contribuabili, atrage sporirea timpului alocat activităților de tip neproductiv și cheltuieli în plus (cine va achita orele suplimentare de muncă ale contabililor, modificarea sistemelor informatice sau comisioanele zdravene percepute de către instituțiile bancare, pentru operațiuni?).

Nici operatorii economici deținuți de către stat s-ar putea să nu aplaude la unison introducerea plății defalcate a TVA. Pe lângă nemulțumirea certă a unor (numeroși) întreprinzători, introducerea plății defalcate a TVA ar putea atrage și dificultăți pe latura tehnică, pentru Trezorerie, ce-ar putea fi prinsă pe picior greșit, în ianuarie 2018.

 

Costuri mari, beneficii minime

Într-un stat care lucrează pentru cetățenii săi și e preocupat de bunăstarea lor, combaterea evaziunii, sau lupta cu rău platnicii, se face, în mod normal, prin instrumente și măsuri ce afectează într-o măsură cât mai redusă activitatea contribuabilului de bună credință. Dar, oare au aleșii noștri sau înalții funcționari publici capacitatea de a se plasa în postura antreprenorului onest, care se străduiește să țină pe linia de plutire o afacere și n-are nevoie de complicații în plus?

Costurile suplimentare, implicate de îndeplinirea noilor prevederi privind „sistemul split TVA”, ar putea determina, ca o consecință finală, creșteri de prețuri și reducerea performanței pe piață, pentru produsele și serviciile oferite de către operatorii economici din sectorul public și privat. Sporirea birocrației este una dintre cauzele principale ale necompetitivității și ale dărilor sufocante ce alungă prosperitatea de pe meleagurile românești, odată cu miile de profesioniști care iau calea străinătății. Birocrația cea cronofagă, bugetofagă și energofagă, la fel ca și birurile mari sau lipsa de predictibilitate fiscală, ne complică viețile tuturor!