Legea prevede că, împotriva hotărârilor definitive, se poate formula contestație în anulare pentru anumite motive expres prevăzute de legiuitor în Codul de procedură penală. Unul dintre motivele de contestație în anulare este atunci când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

Cu privire la acest motiv practica instanțelor s-a dovedit a fi neunitară, sens în care a fost sesizată ÎCCJ pentru a stabili dacă, instanța care soluționează contestația în anulare, după admiterea în principiu a acesteia, poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, pentru care existau probe la dosar.

Caz practic

În iunie 2014 inculpata J.M.L. aflată sub influența drogurilor, a pătruns în scara unui bloc și cu ajutorul unui patent a tăiat lacătul de la uscătoria blocului și a sustras o bicicletă pe care a vândut-o unui necunoscut contra sumei de 100 lei. În februarie 2016 inculpata a fost condamnată la 1 an de închisoare și obligată să achite părții civile suma de 1.500 lei cu titlu de despăgubiri materiale. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata.

Aceasta a susținut că a încheiat un acord de mediere cu partea civilă, cu efectul încetării procesului penal, a precizat că are în întreținere o minoră de 9 ani, nu mai consumă droguri din 2014 și lucrează în Germania, sens în care a solicitat renunțarea la aplicarea pedepsei.

În septembrie 2016 a fost admis apelul inculpatei și a fost desființată în parte sentința penală doar cu privire la latura civilă, constatându-se că inculpata a acoperit integral prejudiciul de 1.500 lei. Instanța a avut în vedere decizia CCR 397/2016 publicată în Monitorul Oficial 532 din 15 iulie 2016 conform căreia acordul de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte doar dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței. În cauza de față s-a constatat că acordul de mediere este tardiv cu privire la latura penală a procesului.

Împotriva acestei decizii parchetul a formulat contestație în anulare susținând că acordul de mediere a fost încheiat cu câteva luni înainte de apariția deciziei CCR. A fost sesizată ÎCCJ pentru a stabili cum se va interpreta textul de lege.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Într-o primă opinie s-a apreciat că instanța care soluționează contestația în anulare, după admiterea în principiu, poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal, pentru care existau probe la dosar.

A doua opinie a fost că instanța care soluționează contestația în anulare, după admiterea în principiu, nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal pentru care existau probe la dosar. S-a susținut că odată ce instanța a analizat cauza de încetare  a procesului penal, la cerere sau din oficiu și a apreciat că aceasta nu este incidentă pronunțând o hotărâre de condamnare, aceasta beneficiază de autoritate de lucru judecat, astfel încât soluția pronunțată devine definitivă și nu mai poate fi pusă în discuție.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ  a pronunțat Decizia 10/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 392 din 25 mai 2017. Contestația în anulare este o cale de atac ce presupune verificări făcute de instanță prin care apreciază asupra încălcării unor garanții procesuale ce nu țin de fondul cauzei, dar care au avut loc și duc la retractarea hotărârii pronunțate, prin anularea ei, dispunându-se rejudecarea.

În reglementarea anterioară textul de lege supus atenției ÎCCJ prevedea ca instanța de recurs să nu se fi pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, cu privire la care existau probe la dosar, în actuala reglementare nu mai există condiția ca instanța să fi omis să se pronunțe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal cu privire la care existau probe în dosar.

Textul supus analizei se bazează pe modul eronat al instanței de apel de a judeca și nu pe modul în care a analizat și motivat neincidența cazului de încetare a procesului penal. Doar dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal (deși la dosar erau probe care conduceau la soluția de încetare a procesului penal), ne aflăm în fața unei erori imputabile instanței care a prejudiciat interesele părții, caz în care se poate formula contestație în anulare.

Se poate dispune analizarea fondului cauzei, exclusiv, atunci când în cadrul contestației în anulare apar elemente noi legate de o eroare a instanței de apel. Noutățile legislative prevăd că orice aspect care a fost pus în discuția părților de instanța de apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie un aspect care intră în puterea lucrului judecat și nu poate fi invocat ca și caz de contestație în anulare.

Astfel, autoritatea de lucru judecat înseamnă că hotărârea care a dobândit această autoritate poate fi pusă în executare și aceeași hotărâre nu poate fi repusă în discuție în fața instanței.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.