Dispoziţii penale suspecte de neconstituţionalitate!


images-4Probele în procesul penal sunt foarte importante. Potrivit legislaţiei, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

Potrivit ştirilor juridice, două excepţii de neconstituţionalitate au fost invocate în legătură cu art. 97 alin. 2) şi art. 369 alin. 4) şi 5) C. de procedură penală.

Art. 97 alin. 2) C. procedură penală prevede că proba se obţine în procesul penal prin  declaraţiile suspectului sau ale inculpatului.

Art. 369 alin. 4) şi 5) C. procedură penală prevede că notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.

Cum s-a motivat excepţia de neconstituţionalitate a art. 97 alin. 2) C. procedură penală?

S-a susţinut că pe calea controlului de constituţionalitate a sintagmei “declaraţiile suspectului sau ale inculpatului”, cuprinsă în normele procesual penale criticate, se impune adăugarea sintagmei “propria cauză”.

Susţine că utilizarea declaraţiei suspectului – care poate fi mincinoasă – contrar principiului loialităţii probelor, în alte dosare penale, ca declaraţie de martor, aduce atingere independenţei judecătorului – “în condiţiile în care justiţia devine parţială şi neegalitară în legătură cu declaraţia suspectului după cum este folosită în propriul dosar sau al altor persoane, din alte dosare penale”, dreptului părţilor la un proces echitabil – câtă vreme sintagma “declaraţiile suspectului sau ale inculpatului” nu face “distincţia dată de propriul dosar”, egalităţii în drepturi a cetăţenilor – întrucât se creează o discriminare “între suspectul al cărui dosar este disjuns, respectiv declaraţia sa, şi poziţia inculpatului a cărui declaraţie şi apărare este utilizată numai în legătură cu propriul dosar” şi dreptului la apărare – “atâta vreme cât există la îndemâna organului de urmărire penală mijloace de constrângere ce sunt străine magistratului care judecă cauza cu referire la declaraţia suspectului audiat în alt dosar disjuns”, ingerinţa fiind şi mai evidentă când scopul este numai acela de a obţine probe.

Cum s-a motivat excepţia de neconstituţionalitate a art. 369 alin. 4) şi 5) C. procedură penală?

Prin norma procesual penală criticată, se atestă că înregistrarea cu mijloace tehnice a şedinţei de judecată, ce constituie suportul probator al derulării întregii proceduri, devine din mijloc de probă, numai un element de verificare a notelor de şedinţă întocmite de grefier în cadrul procedurii contestate. Totodată, susţine că prin modul în care este concepută norma criticată se încalcă dreptul la apărare, respectiv la informare al inculpatului asupra întregului material al propriului dosar, refuzându-i-se mijlocul tehnic de înregistrare (suportul), legiuitorul dând preferinţă notei de şedinţă întocmită de grefier, în condiţiile scrierii acesteia în cursul şedinţei de judecată sub presiunea şi încărcătura tensională a procesului.

Decizia Curţii Constituţionale 

În legătură cu prima excepţie, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 97 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege de către instanţa de judecată. Asemenea aspecte însă nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte cea de-a doua excepţie, Curtea constată că textele criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al participanţilor la procesul penal, prevăzut în art. 21 alin. (3) din Constituţie, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În cadrul procesual supus regulilor mai sus analizate, participanţii la procesul penal beneficiază de garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil, putându-şi apăra drepturile şi interesele procesuale sau procedurale prin formularea contestaţiei cu privire la notele grefierului, acestea din urmă fiind completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.

Prin urmare, prin Decizia nr. 720/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017, s-au respins excepţiile de neconstituţionalitate.