Legislaţia în materia salarizării unitare a produs mai mult o disfuncţionalitate la nivelul instituţiilor publice deoarece acestea au fost în dificultate de a interpreta şi aplica legea datorită prevederilor ambigue.

În acest sens a fost formulată o cerere de dezlegare a unei chestiuni de drept fiind supusă atenţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie următoarele  problemă: interpretarea art. 1 alin. (1), (2) şi (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se lămuri dacă sintagma “salarizat la acelaşi nivel” din conţinutul alin. (5¹) vizează ansamblul textului imediat precedent, respectiv “personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice”, precum şi textul “la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014” din cuprinsul alin. (1) şi textul “la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014” din cuprinsul alin. (2). În concluzie această prevedere se aplică întregului personal salarizat în sistemul public?

Care este situaţia de fapt care a generat această chestiune?

În fapt, reclamantul, membru al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor a beneficiat  de un salariu maxim fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 1 alin. 5 indice 1 din OUG menţionată mai sus, care prevede că va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, ulterior i s-a impus să restituie diferenţa salarială necuvenită.

Potrivit ştirilor juridice, împotriva acesteia s-au formulat căi de atac legale. Astfel, Tribunalul a considerat că excepţia prevăzută de la situaţia de menţinere a indemnizaţiilor se referă la personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel cu cel al personalului din aparatul de lucru al Parlamentului, plus personalul din Consiliul Concurenţei şi cel al Curţii de Conturi. Ca atare, s-a apreciat că excepţia nu se aplică întregului personal din autorităţi şi instituţii publice, ci doar personalului de lucru salarizat la acelaşi nivel cu personalul din aparatul de lucru al Parlamentului, situaţie în care nu s-a dovedit a se încadra reclamantul, astfel încât s-a considerat că acest text nu îi este aplicabil.
Iar Curtea de Apel a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile asupra chestiunii de drept disputate în cauză – interpretarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cum a motivat Curtea de Apel sesizarea?

Se susţine că sintagma “salarizat la acelaşi nivel” nu reiese a fi definită expres în corpul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 ori al Legii nr. 71/2015, sensul ei poate fi dedus pe cale de interpretare din analiza logică, gramaticală, sistematică şi teleologică a actelor normative menţionate, inclusiv a dreptului comun în materie de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, adică Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit ştirilor juridice, din perspectivă gramaticală, sintagma “salarizat la acelaşi nivel” apare în corpul frazei ce constituie textul art. 1 alin. (5¹) în discuţie ca o apoziţie, adică un cuvânt sau o construcţie mai largă, care reia, explică sau detaliază un alt cuvânt. În cazul concret, această sintagmă explică substantivul – subiect “personalul“, folosit de legiuitor o singură dată anterior inserării apoziţiei menţionate – “personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel”, iar nu în mod repetitiv “personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi personalul din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel“. S-a apreciat că sintagma “salarizat la acelaşi nivel” apare că explică singurul substantiv – subiect existent în precedent, care la rândul său mai este explicitat şi de atributele “din aparatul de lucru al Parlamentului“, respectiv “din celelalte instituţii şi autorităţi publice“.

Cum interpretează ÎCCJ sintagma “salariat la acelaşi nivel”?

Prin Decizia nr. 23/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 899/2016, aceasta a susţinut că sintagma “salarizat la acelaşi nivel” are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice precum Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea/coordonarea acestora.

În concluzie, situaţia de faţă prezentată nu intră sub incidenţa acestor prevederi.