Motivarea Deciziei privind iniţiativa cetăţenească a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 857/2016.

Expunerea de motive

Potrivit expunerii de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor, aceasta a fost iniţiată pentru a înlătura orice echivoc pe care utilizarea termenului de “soţi” în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituţie ar putea să-l creeze în conturarea noţiunii de “familie”, a raportului dintre “familie” şi dreptul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi de a întemeia o familie. Se arată că prin înlocuirea termenului de “soţi”, cu expresia “bărbat şi femeie“, se asigură implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept “elementul natural şi fundamental al societăţii” în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acelaşi sens, şi în România, doar “bărbatul şi femeia” împreună se bucură de recunoaştere şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală şi morală specifice societăţii româneşti.

Potrivit ştirilor juridice, se precizează că atât Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cât şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale operează în mod intenţionat cu noţiunea de “bărbat şi femeie”, şi nu cu cea de “soţi” în ceea ce priveşte recunoaşterea dreptului la căsătorie şi consacrarea dreptului de a întemeia o familie. Din această perspectivă, se consideră necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituţia României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare şi interpretări contradictorii, cât şi pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului şi femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună.

Impactul modificării propuse

Impactul socio – economic al modificării propuse este unul pozitiv, cu efecte ce au potenţialul de a contribui la soluţionarea unor probleme în materia drepturilor fundamentale ale bărbatului şi femeii, şi anume “evoluţia demografică îngrijorătoare” şi “rata alarmantă a copiilor născuţi în afara căsătoriei.”

România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta şi Letonia. Acest fapt indică nu numai că familia şi căsătoria au o importanţă majoră în societatea românească, ci relevă şi existenţa unei puternice cutume sociale în privinţa căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie. La nivel european însă, din cauza lipsei unei politici mai eficiente de protejare a familiei, întemeiate pe actul căsătoriei, cât şi datorită apariţiei şi încurajării unor noi forme de convieţuire legale a determinat, din 1965 până azi, o scădere cu 50% a ratei de căsătorie în cele 28 de state membre. Pentru a evita această tendinţă, statul român trebuie să ia exemplul altor state membre precum Polonia, Croaţia, Slovacia, Letonia, Lituania şi Ungaria în a consfinţi explicit căsătoria ca o uniune dintre un bărbat şi o femeie şi să urmărească o politică durabilă de stimulare şi protecţie a instituţiei familiei.

Decizia Curţii Constituţionale

Curtea constată, mai întâi că propunerea legislativă ce face obiectul acestei iniţiative, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de comitetul de iniţiativă format din 16 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 25 noiembrie 2015, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr. 1.200 din 6 noiembrie 2015, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare.

Ştirile juridice ne arată că pe baza examinării dosarelor cu susţinătorii iniţiativei legislative, inclusiv din punct de vedere al legalităţii atestării, s-a constatat că un număr de 39 judeţe şi municipiul Bucureşti îndeplinesc, fiecare, condiţia de a avea cel puţin 20.000 de semnături legal atestate în susţinerea iniţiativei legislative. Practic, este vorba despre toate judeţele din care s-au colectat semnături, cu excepţia judeţului Harghita. Astfel fiind, Curtea constată că este întrunită şi condiţia dispersiei teritoriale, prevăzută de art. 150 alin. (2) din Constituţie.

Sub aspectul constituţionalităţii extrinseci, privitoare la normalitatea împrejurărilor revizuirii Constituţiei, dispoziţiile art. 152 alin. (3) din Legea fundamentală, care interzic revizuirea Constituţiei pe durata stării de asediu sau a stării de război, se coroborează cu cele ale art. 63 alin. (4) teza a II – a din Constituţie, potrivit cărora revizuirea Constituţiei nu se poate realiza în perioada în care mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. Curtea constată că, în cauză, nu subzistă niciuna dintre situaţiile la care fac referire textele constituţionale menţionate, fiind întrunite condiţiile de constituţionalitate extrinsecă a iniţiativei de revizuire.

Pronunţarea cu privire la constituţionalitatea intrinsecă impune analiza prin raportare la dispoziţiile art. 152 alin. (1) şi (2) din Constituţie, pentru a determina dacă obiectul revizuirii îl constituie caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială, precum şi dacă modificările propuse au ca efect suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale sau a garanţiilor acestora.

Astfel fiind, Curtea a constatat prin Decizia nr. 580/2016 că iniţiativa de revizuire a Constituţiei este constituţională în raport de prevederile art. 152 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu suprimă dreptul la căsătorie ori garanţii ale acestuia.