Revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate fi introdusă în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege. Hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.
Potrivit legislaţiei, art. 453 C. de procedură penală, revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Iar acest caz poate fi invocat ca motiv de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.
Persoanele care pot cere revizuirea sunt părţile din proces, în limitele calităţii lor procesuale sau un membru de familie al condamnatului, chiar şi după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului.
Aceste dispoziţii au fost considerate neconstituţionale, invocându-se şi o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens. În continuare vom analiza care au fost motivele pentru care s-a considerat a fi neconstituţionale aceste dispoziţii.
Motivele excepţiei de neconstituţionalitate
Potrivit ştirilor juridice, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât dreptul de a formula cerere de revizuire ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate vizează exclusiv o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare sau de renunţare la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei.
Decizia Curţii Constituţionale
Curtea a reţinut că revizuirea priveşte numai hotărârile judecătoreşti definitive care conţin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt pe care le conţin hotărârile judecătoreşti; or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanţa se pronunţă asupra raportului juridic de drept penal substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanţa penală rezolvă acţiunea penală şi pronunţă, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal.
Potrivit prevederilor art. 129 din Constituţie, “Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Aşa fiind, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze categoria persoanelor care pot exercita căile de atac, hotărârile supuse acestora, termenele de declarare, forma în care trebuie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, cu condiţia respectării normelor şi principiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale şi a celorlalte principii consacrate prin Constituţie.
În concluzie, dacă avem în vedere cele menţionate mai sus ne putem da seama care a fost decizia Curţii Constituţionale şi anume de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei prin Decizia nr. 503/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 804/2016.